Guvernul a pregătit deja noua variantă a legii pensiilor speciale. „Reformularea e deja scrisă”

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, astăzi, că unele prevederi din legea pensiilor speciale, votată în iunie de Parlament, nu sunt constituționale.

Din momentul votului final dat de deputați pe legea privind pensiile speciale, liderii PSD și PNL au fost conștienți că va fi respinsă de Curte, au declarat surse din Coaliție pentru Libertatea. 

Principala problemă era legată de pensiile magistraților.

Sesiune extraordinară preventivă

O primă măsură luată de majoritatea parlamentară a fost deschiderea unei sesiuni extraordinare pentru lunile iulie și august. Astfel, în orice moment apărea decizia CCR, deputații și senatorii să poată fi convocați pentru a pune în acord legea privind pensiile speciale cu observațiile Curții.

Simultan, la nivelul guvernului s-a format un grup de lucru constituit special pentru această temă, în ideea ca Executivul să fie gata cu reformularea imediat după ce Curtea Constituțională se va pronunța.

Grupul de lucru este condus de Vasilica Robu de la Casa Națională de Pensii.

S-a lucrat cu trei scenarii pe masă

„Suntem pregătiți în orice situație”, au precizat surse guvernamentale pentru Libertatea, care au adăugat că „reformularea este deja scrisă”.

Recomandări

Legenda Wall Street, după prăbușirea burselor: „Trump ne-a distrus ani de muncă în doar câteva ore. Trilioane de dolari șterse”

Modificările decise de grupul de lucru vor fi apoi asumate în Parlament de Coaliția de guvernare.

Pe masa Ministerului Muncii s-au aflat trei scenarii de lucru: legea pensiilor speciale este considerată integral neconstituțională, este parțial neconstituțională sau are vicii pe procedura de adoptare. În funcție de hotărârea Curții, ministerul a pregătit o variantă de răspuns, au declarat surse guvernamentale. 

Comisia Europeană, informată de săptămâna trecută

„Comisia Europeană a fost informată și săptămâna trecută că legea privind pensiile speciale ar putea pica la Curtea Constituțională. Știau, nu era o noutate, Comisia e informată permanent”, au dezvăluit sursele citate.

În ceea ce privește cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în care jalon este și legea pensiilor speciale, guvernul vrea să o depună până în noiembrie 2023.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, pe 28 iunie, că dorește ca cererea de plată numărul 3 din PNRR să fie depusă până la 1 septembrie.

Se așteaptă motivarea Curții Constituționale

Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a declarat pentru Libertatea că Parlamentul este obligat să aștepte motivarea venită de la Curtea Constituțională.

Recomandări

Cum a fost declarat nevinovat un om de afaceri acuzat că a șantajat eMAG și un director al companiei: „Dacă îmi iau banii, fac contract de confidențialitate”

„Așteptăm publicarea deciziei și a motivării în Monitorul Oficial, pentru a vedea exact ce spune Curtea. Trebuie să vedem care este abordarea Curții și vom pune în acord cu decizia judecătorilor CCR imediat ce vom avea motivarea, așa cum facem de fiecare dată. Nu putem modifica legea fără să avem motivarea”, a precizat Alfred Simonis.

„Impozitarea nu poatea avea un caracter sancționator”

Președintele CCR, Marian Enache, care este raportor pentru legea pensiilor speciale, a publicat, anterior emiterii deciziei oficiale, pasaje din raport pe un grup al magistraților. El le-a cerut opinia despre legea votată în Parlament.

Tot înainte ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe, raportul lui Marian Enache a fost prezentată în premieră de Spotmedia, care arată că sesizarea făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost acceptată.

„Impozitarea nu poatea avea un caracter sancționator. Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează componenta de neretroactivitate”, a declarat Marian Enache, la finalul ședinței CCR, care a declarat că legea privind pensiile speciale este parțial neconstituțională.

Problemele indicate de judecătorii CCR

„Curtea a reținut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii”, se arată în comunicatul emis de CCR după luarea deciziei.

Recomandări

Vila Sacha Roman, o bijuterie arhitecturală a Bucureștiului își dezvăluie secretele și acum este deschisă publicului

Securitatea juridică cere și impune o protecție a garanțiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.

Din comunicatul CCR:

CCR mai arată și că „partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte față de partea sa contributivă condiționat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincție”.

„Impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu”, subliniază judecătorii.

Curtea Constituțională se opune totodată „diminuării bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției” și cere reglementarea „unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu”.

Absența acestora „afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa”, subliniază magistrații.

CCR cere clarificări ale legii și „cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani”.

Urmărește-ne pe Google News