Împotriva migrației românilor, autoritățile au făcut harta bunelor practici anticorupție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru ca românii să nu mai plece din țară dezamăgiți de interacțiunea cu autoritățile locale și de corupția care colcăie în acestea, statul român a venit cu o soluție fără precedent: a creat harta bunelor practici anticorupție.
„Transparența costă destul de puțin, mult mai mult ne costă lipsa ei și fenomenele pe care ea le previne”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu.
Platforma este formată din reprezentanți din administrația publică locală și contribuie la implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016 – 2020.
„Vrem să aducem cât mai multe primării în această platformă, până vom ajunge să le integrăm pe toate. Până acum avem peste 1.600, deci suntem la peste 50% din cele 3.228 care există în acest moment, dar și mai importante sunt următoarele două ținte. Vrem să reducem gradul de formalism și să lucrăm la campanii prin care să aducem cetățenii alături de noi: să-și spună părerea despre serviciile publice chiar cei pentru care le prestăm. Aceasta este cea mai bună modalitate de control asupra noastră, cea mai bună autocenzură – dacă reușim să ne deschidem pentru controlul celorlalți”, a precizat Vasile Dîncu, vorbind despre obiectivele principale pentru perioada 2016-2020.
S-a rezolvat problema migrației
Cea mai mare pierdere cauzată de acest fenomen este, pentru statul român, migrația populației în străinătate, ca urmare a scăderii încrederii oamenilor în instituțiile statului, este de părere ministrul Dîncu. Migrația este motivată adesea prin faptul că statul, din cauza corupției și a disfuncționalităților pe care aceasta le generează, nu le oferă condițiile pentru ca ei să-și poată exercita drepturile.
„Când încrederea în autorități scade, administrația publică este prima care pierde: oamenii nu se conformează voluntar, nu respectă legi, nu plătesc taxe și amenzi. Anticorupția singură nu rezolvă problemele de dezvoltare ale unei țări, dar fără anticorupție, fără transparență și control public al cheltuirii bugetelor chiar că nu putem (...) vorbi de modernizarea României. Trebuie păstrată această tendință de transparentizare a vieții politice și sociale. Corupția este legată de valori (...), lupta împotriva ei trebuie să devină componentă a unei culturi instituționale și profesionale, pentru administrația publică, a mai adăugat viceprim-ministrul.
Prevederi în acest sens sunt incluse în alte două documente realizate la nivelul MDRAP în acest an și care completează SNA: Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016 - 2020 și Strategia privind formarea profesională pentru administrația publică 2016 – 2020.
Acordul mai prevede că MDRAP va realiza, în parteneriat cu Ministerul Justiției, o metodologie de monitorizare a modului în care este aplicată Strategia la nivel local. Strategia și metodologia vor fi promovate la nivel local.
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2016-2020, pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management, va asigura o parte a finanțării măsurilor cuprinse în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020.
