Iată ce ar putea lua Prinţul Paul din averea regală

Poate să revendice averea bunicului

Important de reţinut e faptul că unele proprietăţi confiscate aparţineau Casei Regale, ca instituţie a statului monarhist, altele, sub nume personal, unor membri ai acesteia, iar altele erau incluse în ceea se se numea Domeniile Coroanei, care era un fond de proprietăţi ce asigurau susţinerea economică a Curţii Regale, dar al căror proprietar de drept era tot statul. Printre cele mai importante imobile regăsite în decret se numără Castelul Peleş, Palatul Regal, Castelul Săvârşin, Palatul Elisabeta, Palatul Cotroceni, Castelul Bran sau Palatul de la Scroviştea. Ele n-au fost însă, juridic vorbind, ale unei singure persoane sau, în alte cazuri, au fost proprietatea generică a Casei Regale.
Sentinţa de marţi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care Prinţul Paul e recunoscut în mod oficial nepot şi moştenitor legitim al Regelui Carol al II-lea, oferă acestuia ocazia să revendice partea sa din moştenirea lăsată de bunicul său, avere la care, în România, a avut acces doar unchiul său, Regele Mihai I, celălalt fiu – alături de Prinţul Mircea Grigore, tatăl lui Paul – al lui Carol al II-lea.

Ar avea dreptul la 62,5% din bunuri

Procentul care i-ar reveni lui Paul din averea rămasă de pe urma lui Carol al II-lea se ridică la 62,5%, cu tot cu drepturile primite de Paul de la Elena Lupescu. Rămâne de văzut dacă Prinţul Paul va dori să lupte şi pentru alte proprietăţi decât cele care au aparţinut, în mod specific, lui Carol al II-lea, cum sunt cele al căror proprietar a fost, cu titlu generic, Casa Regală.

Recomandări

Percheziții în Brașov, inclusiv la Bogdan Peșchir, cel care ar fi finanțat campania pe TikTok a lui Călin Georgescu

Castelul Peleş a fost restituit Regelui Mihai, ca persoană privată

Situaţia Castelului Peleş, de exemplu, una dintre cele mai disputate proprietăţi, pare, cel puţin în acest moment, tranşată juridic în favoarea lui Mihai I.


Prin modificarea făcută în testamentul său, la 11 ianuarie 1926, Regele Ferdinand, tatăl lui Carol al II-lea, îl desemna ca viitor proprietar al moşiei Sinaia-Predeal, cu tot cu Castelul Peleş şi Pelişor, pe “urmaşul meu pe tronul României din familia mea”. În acel moment istoric în care Ferdinand îşi modifica testamentul iniţial, Carol renunţase la dreptul de moştenire a tronului, cel care urma să-i succeadă, în linia firească, la conducerea regatului fiind Mihai, fiul lui Carol, pe atunci doar un copil de nici 5 ani.

Castelul Săvârşin, în aceeaşi situaţie

Aceasta a făcut ca domeniul şi castelul Peleş să devină, în virtutea acestui act, strict proprietatea lui Mihai şi nu a lui Carol al II-lea sau a oricui altcuiva.
Este şi motivul pentru care restituirea castelului, făcută prin Decizia 461 a RA-APPS din decembrie 2006, să fie făcută strict în nume personal, către Mihai I, şi nu către Casa Regală sau altă formă de organizare regală. În aceeaşi situaţie se află şi Castelul şi domeniul de la Săvârşin, cumpărate din banii Regelui Mihai şi restituite acestuia tot în nume personal.

Recomandări

Atentatul cu bombă petrecut în 1920, în Senatul României. A fost pus la cale de un tânăr extremist în vârstă de 24 de ani, absolvent a două clase

Carol al II-lea a deţinut domeniile Scroviştea şi Lăpuşna

Printre proprietăţile incluse în decretul de confiscare a proprietăţilorregale din 1948, se află şi câtevaimobile care îl menţionează strict pe Carol al II-lea drept proprietar şi nu Casa Regală sau Domeniile Coroanei.

• Palatul de la Scroviştea, judeţul Ilfov, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere. În plus, tot la Scroviştea, mai sunt menţionate 7 corpuri de clădire cu un total de 43 de camere. Dar şi 16,38 de hectare de teren agricol, cu tot inventarul necesar exploatării.
• Castelul Lăpuşna, judeţul Mureş, 6 corpuri cu un total de 23 de camere. Tot aici este menţionat un alt corp de clădiri cu un total de 40 de camere, inclusiv un parc de 4 hectare.
• Castelul Mediaşul Aurit, dar care, chiar în 1948, era total dărâmat.

• Moşia Mănăstirea, judeţul Ilfov, cu 3.165,87 de hectare. Desigur, în funcţie de dorinţa Prinţului Paul şi de posibilitatea juridică de revendicare şi a altor proprietăţi ce au aparţinut Casei Regale, în ansamblul ei, sau altor rude de sânge regal, lista poate fi mai mare.

Urmărește-ne pe Google News