ICCJ ar putea da prima deicizie în dosarul lui Mircea Drăghici (PSD) și a fostului șef CJ Argeș, Constantin Nicolescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La termenul de joi al procesului instanța a mai audiat trei primari judecați în speță, care au dorit să dea declarația de inculpat după administrarea tuturor probelor, iar apoi a anunțat că s-a încheiat cercetarea judecătorească.
Judecătorii le-au lăsat avocaților o oră, timp în care să își pună în ordine ideile și concluziile pentru pledoariile finale.
Faptele
La momentul trimiterii în judecată DNA anunța că Nicolescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi preşedinte al organizaţiei judeţene a unei formaţiuni politice (PSD), și-a folosit influența în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
El mai este acuzat de 34 de fapte de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și zece de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Secretarul Camerei Deputaților Mircea Gheorghe Drăghici, este judecat pentru pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (34 de acte materiale), complicitate morală mijlocită (în forma complicităţii la instigare) la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (10 infracţiuni, din care 3 în formă continuată).
Alături de cei doi mai este judecată și Onela Carmen Oană, reprezentant al SC European Project Consulting SRL Bucureşti, pentru 13 infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, din care una săvârşită în formă continuată, iar Aida Petronela Catană, tot reprezentant al SC European Project Consulting SRL Bucureşti, pentru 26 de infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, din care 14 săvârşite în formă continuată.
Lotul primarilor PSD
În acest dosar, s-a mai dispus trimiterea în judecată a 38 de persoane care, la data faptelor, erau primari şi viceprimari de localităţi din judeţul Argeş.
Astfel, Lucian Cioran, primar al comunei Mozăceni, Dumitru Voicu, primar al comunei Miceşti, Sever Tarbă, viceprimar al comunei Dragoslavele, Mihai Gheorghe Tarbă, primar al comunei Dragoslavele, Dumitru Secăreanu, primar al comunei Dâmbovicioara, Florea Ene, primar al comunei Moşoaia, Ion Marin, primar al comunei Stoeneşti, Ion Luca, viceprimar al comunei Stoeneşti, Elisaveta Tudose, primar al comunei Coşeşti şi consilier judeţean la data săvârşirii faptei, Marian Ibric, primar al comunei Leordeni, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, Gheorghe Matei, primar al comunei Mihăeşti, Gheorghe Pătraşcu, primar al comunei Lunca Corbului, Ion Bădulescu, primar al comunei Morăreşti, Constantin Iatagan, primar al comunei Şuici, Alexandru-Adrian Cristescu, primar al comunei Mălureni, Nicolae Andrei, viceprimar al comunei Mălureni, Florian Rizea, primar al comunei Ţiţeşti, Sevastian Pupăză-Roşu, primar al comunei Stolnici, Daniel Dincuţă, primar al comunei Corbeni, Gheorghe Cernătescu, primar al comunei Cuca, au fost deferiţi justiţiei pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (2 acte materiale).
Totodată, Mihai Ungurenuş, primar al comunei Corbi, Nicolae Langer, primar al comunei Sălătrucu, Niculae Şerban, primar al comunei Mărăcineni, Ionel Dragoş Vişan, primar al comunei Cotmeana, Niculaie Dochinoiu, primar al comunei Vedea, Gheorghe Ţucă, primar al comunei Cocu, Marcel Ciobanu, primar al comunei Uda, Vasile Bebe Ivan, primar al comunei Băbana, Corneliu Berevoianu, primar al comunei Nucşoara, Emil Simion, primar al comunei Brăduleţ, Nicolae-Cornel Pepenel, primar al comunei Bughea de Sus, Aurel Bălăşoiu, primar al comunei Rociu, Damioan-Ion Poştoacă, primar al comunei Mioarele, Radu Nicolae, primar al comunei Negraşi, Nicolae Smădu, primar al comunei Domneşti, şi Vasile Nică, primar al comunei Valea Danului, au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe Iulian Cioflan, director executiv al Agenţiei de Implementare a Proiectelor Argeş, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Acuzațiile
În rechizitoriu, procurorii arată că, în luna iunie 2009, în contextul derulării procedurilor de desfăşurare a unui concurs de ocupare a unor funcţii de conducere la nivelul instanţelor, Constantin Nicolescu, în calitate de preşedinte al CJ Argeş şi totodată de preşedinte al organizaţiei judeţene a unei formaţiuni politice, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile publice şi politice deţinute, în scopul de a ajuta un magistrat să ocupe o funcţie de conducere într-o instanţă, pe alte criterii decât cele ale competenţei profesionale.
În cele din urmă, candidatul susţinut de acesta nu a obţinut nota necesară pentru ocuparea funcţiei.
Potrivit sursei citate, în contextul în care, la nivel naţional, regional, judeţean s-au elaborat Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud-Muntenia, respectiv Programul Operaţional Multianual al judeţului Argeş şi era necesar ca autorităţile locale să îşi planifice şi să îşi stabilească obiectivele de dezvoltare a comunităţii locale pentru perioada 2007-2013, Constantin Nicolescu, în baza înţelegerii cu Mircea Gheorghe Drăghici, a identificat şi a pus în aplicare un mecanism fraudulos prin care au fost încheiate contracte de servicii de consultanţă şi/ elaborare de strategii de dezvoltare locală de autorităţile publice locale cu o anumită entitate – SC European Project Consulting SRL Bucureşti – în care era interesat Drăghici, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite pentru entitatea respectivă şi pentru acesta din urmă, cu consecinţa producerii unui prejudiciu în bugetul unităţilor administrativ-teritoriale.
Acest lucru a fost posibil prin îndeplinirea necorespunzătoare de către Nicolescu a atribuţiilor de serviciu derivate din funcţia de preşedinte al CJ Argeş sau prin determinarea primarilor unor comune din judeţul Argeş să îşi îndeplinească necorespunzător atribuţiile de serviciu circumscrise alocării fondurilor băneşti pentru unităţile administrativ- teritoriale şi, respectiv, achiziţiilor de servicii realizate de autoritatea publică locală, arată DNA.
Prejudicii la bugetele locale
Conform aceleiaşi surse, din actele de urmărire penală aflate la dosarul cauzei rezultă că majoritatea contractelor de prestări servicii au fost încheiate în condiţiile în care comunităţile respective, în multe cazuri, nu au obţinut niciun folos, contractele în cauză nefiind valorificate în vreun mod, iar în alte cazuri beneficiile au fost modice, nefiind pe măsura valorii contractelor şi nejustificând sumele de bani plătite efectiv din bani publici către SC European Project Consulting SRL Bucureşti (firmă a cărei reprezentanţi aveau legături de interes personal şi de grup cu Mircea Gheorghe Drăghici).
De asemenea, acele contracte s-au încheiat şi derulat cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la promovarea concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminatoriu operatorilor economici, asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, precum şi a reglementărilor legale în materia achiziţiilor publice, cu consecinţa prejudicierii bugetului localităţilor respective, în condiţiile în care, prin strategiile de dezvoltare locală/studiile de fezabilitate privind dezvoltarea locală, nu au fost identificate nevoile reale ale comunităţii şi nu au constituit un instrument concret de lucru în activitatea administraţiei publice locale, se arată în comunicatul DNA.
Mai mult, obiectul contractelor de consultanţă constând în identificarea de linii de finanţare pentru care beneficiarul era eligibil în legătură cu construirea căminelor culturale nu a fost executat şi, în consecinţă, nu au fost realizate activităţi concrete care să sprijine dezvoltarea comunităţii locale.
În rechizitoriu se mai arată că, în contextul încheierii şi derulării în condiţiile frauduloase menţionate a contractelor de prestări servicii de către SC European Project Consulting SRL Bucureşti cu instituţii şi autorităţi publice din judeţul Argeş, Drăghici a înfiinţat SC European Project Consulting Management SRL Piteşti, astfel încât, în mod facil şi necuvenit, să fie obţinute foloase materiale, între cele două societăţi fiind încheiat în acest scop un contract având ca obiect furnizarea consultanţei.
Incompatibilitatea lui Drăghici
Totodată, anchetatorii arată că, în perioada 1 octombrie 2007 – 31 decembrie 2008, Drăghici a deţinut şi funcţia de director al acestei firme, care era administrată de o rudă a sa, iar în perioada 6 octombrie 2008 – 20 octombrie 2010, Drăghici a fost asociat unic al SC European Project Consulting Management SRL Piteşti, în condiţiile în care, în perioada de referinţă, începând cu luna decembrie 2008, a deţinut funcţia de deputat.
“Obţinerea necuvenită de foloase materiale de către SC European Project Consulting SRL Bucureşti, SC European Project Consulting Management SRL Piteşti şi, implicit, de către asociaţii acestor societăţi comerciale a fost facilitată de îndeplinirea, în mod defectuos, a actelor de serviciu de către conducătorii instituţiilor şi autorităţilor publice respective, cu consecinţa producerii de pagube materiale acestor entităţi”, scrie în comunicatul DNA.
Conform sursei citate, în perioada respectivă, în subordinea Consiliului Judeţean Argeş s-a înfiinţat şi a funcţionat Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş, care, printre altele, avea şi atribuţii referitoare la elaborarea studiilor şi proiectelor pentru realizarea programelor şi prognozelor de dezvoltare economico-socială a judeţului şi unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi la identificarea şi promovarea nevoilor de finanţare, pentru localităţile din mediul rural, în vederea dezvoltării infrastructurii, conservării mediului şi promovării unei agriculturi moderne.
Cu toate acestea, la rândul său, Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş a încheiat un contract de prestări servicii cu SC European Project Consulting SRL Bucureşti, cu încălcarea hotărârii de CJ, făcându-se în mod inutil şi nejustificat angajarea unor cheltuieli bugetare de 39.865 de lei, ce reprezintă o pagubă materială creată instituţiei publice, dar şi un folos necuvenit obţinut de firma respectivă, arată DNA.
“Infracţiunile săvârşite de inculpaţi au determinat producerea unui prejudiciu în cuantum total de 944.110,92 lei, reprezentând paguba adusă celor 35 de unităţi administrativ- teritoriale comunale, Consiliului Judeţean Argeş şi Agenţiei de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş (instituţie care la data săvârşirii faptelor se afla în subordinea Consiliului Judeţean Argeş), sumă ce reprezintă totodată şi un folos material obţinut în mod necuvenit de SC European Project Consulting SRL Bucureşti”, se arată în comunicatul DNA.
În cauză, procurorii au dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor Gheorghe Cernătescu, Vasile Nică, Dumitru Voicu, Sever Tarbă, Mihai Gheorghe Tarbă, Dumitru Secăreanu, Florea Ene, Ion Marin, Elisaveta Tudose, Mihai Ungurenuş, Marian Ibric, Ion Popa, Ion Ştefan, Gheorghe Matei, Gheorghe Pătraşcu, Ion Bădulescu, Nicolae Langer, Constantin Iatagan, Alexandru-Adrian Cristescu, Niculae Şerban, Ionel Dragoş Vişan, Florian Rizea, Sevastian Pupăză-Roşu, Daniel Dincuţă, Lucian Cioran, Niculaie Dochinoiu, Gheorghe Ţucă, Marcel Ciobanu, Vasile Bebe Ivan, Corneliu Berevoianu, Emil Simion, Nicolae-Cornel Pepenel, Aurel Bălăşoiu, Damian-Ion Poştoacă, Radu Nicolae, Iulian Cioflan şi Nicolae Smădu.
În luna februarie 2015, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Argeş Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la şapte ani şi opt luni de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care a fost acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false. Nicolescu a ispăşit această pedeapsă în Penitenciarul Colibaşi.
Nicolescu a fost preşedintele PSD Argeş până la începutul anului 2014.
Nicolescu şi-a pierdut mandatul de preşedinte al CJ Argeş în februarie 2014, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.
