Ilie Bolojan spune că nu-l poate demite pe Cătălin Predoiu pentru ceva ce a făcut în trecut, după reportajul Recorder

Ce spune Ilie Bolojan despre demiterea ministrului Predoiu

Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre scandalul din justiție, într-un interviu acordat postului B1 TV. Șeful Guvernului a subliniat importanța analizei profunde a problemelor din justiție, dincolo de declarațiile politice. Bolojan a evidențiat responsabilitatea individuală a persoanelor care au ocupat funcții de conducere în diverse domenii.

„Fiecare dintre noi are o răspundere faţă de domeniul unde a avut o funcţie de responsabilitate. (…) Nu poţi fugi de răspundere legat de ce s-a întâmplat în această perioadă”, a spus premierul.

Premierul a menționat că nu poate demite un ministru bazându-se doar pe activitățile anterioare ale acestuia. Cu toate acestea, el a anunțat că va avea o discuție cu Cătălin Predoiu pentru a clarifica aspectele din reportajul Recorder.

„Eu nu pot să mă apuc să demit un ministru pentru activităţile pe care le-a derulat cu nişte ani de zile înainte, în condiţiile în care, sigur, nu este identificată o răspundere directă, dar asta nu înseamnă că nu voi purta o discuție cu domnul Predoiu”, a explicat Bolojan.

Ilie Bolojan anunță un dialog cu specialiștii din justiție

Bolojan a recunoscut că domeniul justiției nu este în competența sa directă. El a subliniat importanța colaborării cu experții pentru identificarea soluțiilor adecvate.

„Voi dialoga cu cei care au soluţii, care vor să vină cu propuneri, pentru că, dacă mă întrebaţi ceva de administraţie, vă pot răspunde imediat şi pot propune soluţii, pentru că după 20 de ani te-ai lovit aproape de toate problemele. Dar zona de justiţie nu este zona mea de competenţă”, a afirmat premierul.

Premierul a subliniat că problemele grave de sistem trebuie abordate și corectate de către clasa politică. El a evidențiat necesitatea asumării responsabilității și a colaborării între instituții pentru rezolvarea acestor probleme.

„Dacă ai probleme grave de sistem, ele trebuie, într-adevăr, nu trebuie ocolite, ci trebuie corectate. Şi asta e o răspundere a lumii politice, că ne place, că nu ne place, şi trebuie să ne asumăm”, a concluzionat Bolojan.

O judecătoare de la Curtea de Apel București a confirmat acuzațiile aduse în reportajul de la Recorder

Judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București (CAB) a confirmat public veridicitatea afirmațiilor făcute de colegul său Laurențiu Beșu în documentarul Recorder, descriind atmosfera din instanță ca toxică și tensionată, cu un volum mare de muncă și lipsă de sprijin din partea conducerii. Ea a subliniat că judecătorii sunt terorizați cu acțiuni disciplinare și a negat orice legătură cu serviciile secrete, bazându-se pe experiența sa lungă în magistratură.​

„Am venit aici să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel București, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a edeclarat ea, în timpul conferinței de presă.

Președinta CAB, Liana Arsenie, a reacționat solicitând verificări oficiale ale tuturor acuzațiilor recente, insistând că adevărul nu se stabilește prin manipulare stradală, ci prin proceduri legale. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor publice generate de documentar.

Ce a dezvăluit reportajul Recorder despre problemele din justiție

Investigația descrie modul în care sistemul de justiție din România este „capturat” de un grup restrâns de magistrați și politicieni, ceea ce permite marilor corupți să evite pedepsele prin artificii judiciare și decizii administrative strategice. Documentarul arată că dosare importante sunt tergiversate, prescrise sau clasate, iar magistrații care se opun acestui sistem lucrează într-o atmosferă de frică și presiune.​

Recorder explică faptul că, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au dus la prescrierea unor fapte, fenomenul a fost alimentat de schimbări repetate ale completurilor, detașări sau întreruperi bruște ale delegărilor judecătorilor înainte de pronunțarea unor soluții în dosare grele de corupție. Un exemplu este dosarul lui Marian Vanghelie, unde schimbarea completului de cinci ori a contribuit la evitarea executării unei pedepse de peste 11 ani de închisoare.​

Materialul insistă pe rolul conducerii Curții de Apel București și pe influența Liei Savonea, prezentată ca figură-cheie în arhitectura actuală a justiției, cu o ascensiune rapidă în ciuda unor controverse vechi și a legăturilor cu modificările legislative care au creat o structură piramidală a sistemului. În această structură, câțiva magistrați din funcții de vârf controlează repartizarea dosarelor și carierele judecătorilor.

Documentarul tratează și scăderea numărului de dosare de mare corupție la DNA, odată cu schimbarea conducerii, precum și plecarea a peste 20 de procurori dintr-un total de aproximativ 140, ceea ce ridică semne de întrebare privind funcționarea instituției. Cazul procurorului militar Liviu Lascu, îndepărtat în timp ce ancheta achiziții ale SRI, este prezentat ca exemplu de dosar sensibil oprit prin intervenții instituționale, urmat de clasarea cauzei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE