Importanta tufisului

“Peste tufis” (“Over the Hedge”) e cea mai recenta animatie produsa de DreamWorks – si una din cele mai bune! A fost prezentata in premiera la Festivalul de la Cannes anul acesta, cand Bruce Willis (care-i vocea personajului principal: ratonul RJ) a facut bancuri la conferinta de presa… Filmul e regizat de Tim Johnson, raspunzator si pentru minunatul “Antz”, si de nou-venitul Karey Kirkpatrick, care debuteaza ca regizor cu acest titlu. Povestea (care seamana intrucatva cu aceea din “Antz”) e simpla, dar – ca-ntotdeauna la o productie DreamWorks – plina de ingeniozitate.

RJ, deci, pune ochii pe un ditamai caruciorul cu alimente de supermarket. Bingo! Problema: peste el doarme fericit un si mai ditamai ursul… Se fofileaza, pas-pas, in pestera astuia si-i cat p-aci sa scape, cand, lacom, mai face o ultima incercare de a fura cutia cu cartofi pai (preferatii sai!) pe care ursul o tine dragastos intre labe. Nasoala inspiratie: ursul se trezeste. Prins, si scapand caruciorul in prapastie, RJ e nevoit sa-i promita ca-l va reumple cu toate cele – o lista cat zilele unui an… Pentru ca e istet, nu trece mult si gaseste solutia: devine liderul unei mici comunitati de animalute din padure, careia ii dezvaluie “paradisul consumului” de “peste tufis”. E vorba de un cartier rezidential, in care oamenii – cum spune RJ – “traiesc pentru a manca”.

Desenele animate au fost dintotdeauna fabule prezentand lumea animalelor ca pe o copie a lumii oamenilor. Mai cool este descrierea civilizatiei din perspectiva animalelor. E ceea ce reuseste si “Peste tufis”, care practic redemareaza ca poveste din momentul in care animalele gasesc o bresa in tufis si descopera (dez)avantajele vietii de om. Esti, oare, fericit avand mai mult decat iti trebuie? – aceasta-i intrebarea. “Peste tufis” e o fabula ecologista, dar la fel de gustoasa ca un BigMac cum scrie la carte.

Personajele sunt daramatoare, situatiile sunt super, gagurile se tin lant si cel putin unul – “inghetarea timpului”, care-i permite superkineticei veverite Hummy sa se plimbe tacticoasa prin spatiul unei secunde – este antologic. A nu se rata!

Alex Leo Serban – critic de film

Urmărește-ne pe Google News