In Romania mai exista doar sapte palarieri

Friedrich Svart, care practica profesia de palarier din anul 1952, isi aminteste ca in vremea copilariei sale palaria era purtata de toate clasele sociale, de la taran si muncitor pana la intelectual si om de stat. Jobenul, semn al distinctiei si elegantei, era purtat de cadrele didactice, de medici si de cei din Justitie, alaturi de un alt accesoriu obisnuit pe atunci, dar care astazi aproape a disparut, bastonul.
La balurile care erau organizate de breslele de meseriasi participa toata suflarea targului, fara pretentii si ifose de statut social. „Fata capitanului dansa cu hingherul, insa la bal nu venea nimeni fara costum si cravata si nu erau acceptati in sala cei cu pantofi cu blacheuri, ca sa nu zgarie parchetul”, povesteste Friedrich Svart.
In acea vreme, locuitorii urbei circulau mai mult pe jos sau cu trasura, automobilele fiind extrem de rare. Suceava era un orasel slab industrializat, insa „nu exista muncitor fara palarie si fara ziar in buzunar”. Astazi, Romania mai are doar sapte palarieri.
Friedrich Svart are 64 de ani, este sucevean si a urmat Scoala Profesionala din oras intre anii 1950 – 1952, obtinand calificarea de croitor-palarier. Primul an de ucenicie l-a facut in atelierul de croitorie al Militiei, ajustand uniformele cadrelor. „Maistrul nostru croia materialul, iar noi, ucenicii, faceam retusurile”, ne-a spus el. Dupa terminarea scolii profesionale s-a numarat printre cei care au pus bazele Cooperativei Mestesugaresti „Nikoss Beloianiss” din Suceava. Dar Friedrich Svart nu a participat doar la „nasterea” unei cooperatii mestesugaresti. Fiind un dansator pasionat a participat ca amator in formatia de dansuri a Casei de Cultura, apoi a contribuit la infiintarea ansamblului mestesugarilor „Ciobanasul”.
Din anul 1955, cand a luat fiinta Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, a trecut la profesionism, devenind instructor si apoi maestru coregraf, functie pe care a indeplinit-o in acest ansamblu pana in anul 1971. Tot el a fost cel care a infiintat Asociatia Sportiva „Vointa”, despre care spune cu mandrie: „Eu am construit-o!” Urmatorul pas l-a facut atunci cand a fost chemat sa se ocupe de instruirea dansatorilor de la Scoala Populara de Arta, devenind fondatorul Ansamblului „Hora”.
Friedrich Svart a practicat profesia de palarier in paralel cu activitatea de instructor coregraf. El si-a scos autorizatie de meserias particular si a profesat la domiciliu.
Friedrich Svart e ultimul palarier din Moldova.
In Suceava mai exista inca un atelier de acest gen, iar clientela era destula. El ne-a spus ca palariile din fetru se fabricau in tara numai la Timisoara, insa in zona Sucevei se mai aduceau si de la Cernauti. Acum, activitatea de palarier consta de fapt in curatarea si reconditionarea palariilor.
De-a lungul anilor Friedrich Svart a reparat tot felul de palarii, de la cele purtate de taranii din comunele invecinate, pana la cele vanatoresti, sau la palariile orasenilor. „Prin curatare palaria se deformeaza si ajunge ca un clopot. Pentru a fi readusa la forma normala, ea trebuie intinsa pe calapod. I se da apoi forma dorita, cu calota mai adanca sau mai putin adanca”, ne-a spus Friedrich Svart. El a adaugat ca „pentru o tinuta eleganta, la palaria neagra se pune o panglica argintie, care are latimea mai mare, in raport cu varsta clientului”.
In prezent Friedrich Svart a ramas singurul palarier din oras. Cu un zambet molatic ne-a spus ca a citit cu cativa ani in urma intr-o gazeta ca, in anul 1994, au fost identificati in toata tara doar sapte palarieri care mai practica meseria. Se pare ca aceasta profesie este pe cale de disparitie intrucat, asa cum ne-a marturisit Friedrich Svart, „in prezent sunt doua categorii de oameni: unii care au bani sa cumpere o palarie noua cu 700 mii lei si altii care nu isi mai pot permite nici macar sa o repare”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE