Inaltarea Sfintei Cruci

Sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci, din 14 septembrie, se celebreaza de aproape 1.700 de ani. In anul 335, imparateasa Elena, mama imparatului Constantin cel Mare, a descoperit in Ierusalim Crucea cea Sfanta pe care s-a jertfit Mantuitorul Iisus Hristos, iar ea a fost aratata poporului.

Sub semnul Crucii, imparatul roman Constantin cel Mare (306 ? 337) a nimicit ostile pretendentului la tronul imperial, Maxentiu, in lupta de la Podul Vulturului, langa Roma, din 28 octombrie 312. Inaintea bataliei, lui Constantin i s-a aratat semnul Crucii pe cer in plina zi, insotit de litere romane ce alcatuiau mesajul ‘Prin acest semn vei invinge’.

In urmatoarea noapte, insusi Mantuitorul Iisus Hristos i-a aparut in vis, povatuindu-l sa puna Crucea in fruntea ostilor sale. Victorios in batalie, purtand in fruntea legiunilor o cruce din aur, margaritare si pietre pretioase si semnul crucii pe toate armele, scuturile si zalele, Constantin va imbratisa crestinismul, dupa o domnie de peste 30 de ani, botezandu-se intru Hristos cu putin timp inainte de a muri, la 22 mai 337.

El n-a ezitat insa a cauta, si prin stradaniile mamei sale, imparateasa Elena, Crucea cea Sfanta pe care se jertfise Iisus.

Astfel, in anul 335, Elena reuseste sa gaseasca in Ierusalim, intr-un loc in care un fost imparat roman ridicase un templu si un idol, cele trei cruci de pe Golgota: cea a Mantuitorului, dar si celelalte doua, ale talharilor care fusesera crucificati in acelasi timp cu Hristos.

Nestiindu-se insa cum sa se recunoasca adevarata Cruce dintre cele trei, ele au fost puse pe trupurile unor persoane decedate de curand. Daca doua dintre ele n-au aratat a avea nici o putere, una singura a savarsit minunea de a invia o femeie la simpla atingere.

Atunci, imparateasa s-a inchinat si a sarutat Crucea, impreuna cu toata suita. Poporul a dorit sa atinga si sa sarute, la randul lui, Sfanta Cruce, dar nefiind posibil din cauza multimii de oameni, cei prezenti au cerut sa o vada macar. Macarie, Patriarhul Ierusalimului din acele timpuri, s-a urcat atunci pe o mica inaltime si a ridicat Crucea spre Cer, poporul strigand ‘Doamne miluieste!’.

In acel moment, s-a savarsit practic prima sarbatorire a Inaltarii Sfintei Cruci, ea fiind inscrisa de atunci incoace in randul marilor sarbatori crestine, ca praznic imparatesc in fiecare an la data de 14 septembrie.

Imparatul roman Constantin cel Mare este reprezentat in icoana alaturi de mama lui, Elena, si de Crucea Sfanta gasita la Ierusalim. Imparatului i-a aparut semnul Crucii inainte de trei batalii decisive din domnia sa, el iesind de fiecare data biruitor. In anul 325, Constantin a convocat primul Sinod ecumenic de la Niceea, pentru ca la 11 mai 330 sa mute oficial capitala imperiului la Constantinopole, punand bazele Imperiului Roman de Rasarit. El a proclamat crestinismul drept religie oficiala a imperiului.

Ce se spune in popor despre aceasta zi

– Cand pe om il apuca o spaima, scapa numaidecat daca isi aduce aminte in ce zi a saptamanii a fost, in anul acela, Ziua Crucii. 
– Inceputul toamnei nu e la Sfanta Maria, cum zic unii, ci de Ziua Crucii.
– Pleaca pasarile calatoare de la noi si vin tocmai primavara.
– Dupa Ziua Crucii, nimanui nu-i mai e ingaduit sa ucida serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui: de aceea nu se taie lemne, ca sa nu vina sarpele la casa.
– De Ziua Crucii, pamantul se inchide si pentru plante: acum vorbesc toate florile, care-si arata parerea lor de rau ca se usuca. Plantele care inca isi mai pastreaza viata se socotesc necurate.
-De Ziua Inaltarii Crucii nu se mananca ce are cruce: usturoi, nuca, pruna, peste (are cruce in cap), intocmai precum si de Sf. Ioan nu se mananca nimic ce are cap.
– E bine sa inceapa culesul viilor (carstovul viilor). Nu trebuie uitat ‘strugurele lui Dumnezeu’, adica nu se culeg strugurii de pe ultimul butuc al viei, acestia fiind lasati ca ofranda lui Dumnezeu sau pasarilor cerului.
-Cine tine postul Crucii scapa de boli rele, de friguri, dar oamenii care lucreaza in acea zi se pot imbolnavi mai tarziu.
-La Ziua Crucii se strang plante: busuioc, ciprus (Lemnul Domnului), botangi, sascute, maieran, cimbru si se usuca pe la icoane, ele fiind bune, mai apoi, contra bolilor.
-Dimineata, pe nemancate, se culeg prune, caci sunt bune de descantat. 
-Daca mai tuna dupa Ziua Crucii, se spune ca vom avea o toamna lunga.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE