Încă trei procurori pleacă din DNA. CSM a aprobat miercuri cererile

Adrian Ţârlea va reveni la Parchetul de pe lână Tribunalul Bucureşti de la 15 iulie, iar Doru Gabi Văcaru la Pachetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu de la 1 septembrie. Începând de la 1 august, Amaryl Sabău va lucra la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Decizia luată miercuri de secția de procurori a CSM vine după revocarea din DNA a procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaela Iorga, la cererea Laurei Codruţa Kovesi.

De asemenea, alți șase procurori au cerut încetarea activității în cadrul DNA, iar pentru trei dintre aceștia, CSM a aprobat solicitările. Astfel, Alina Ştefănescu, Alina Irina Avram şi Claudiu Dumitrescu numai activează în cadrul DNA. De cealaltă parte, solicitările de transfer înaintate de Eugen Anton, Mădălina Scarlat şi Ioan-Paul Chiş au fost respinse, întrucât, spre deosebire de ceilalţi trei, nu au cerut revenirea la parchetele de la care au fost transferaţi, ci şi detaşarea la alte unităţi.

Laura Codruța Kovesi a cerut săptămâna trecută revocarea din funcție a procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga. Revocarea Mihaelei Moraru a fost cerută „pentru faptul că nu a înregistrat un denunț în conformitate cu dispozițiile legale și nu l-a prezentat spre repartizare procurorului-șef al Secției din care făcea parte”. Revocarea lui Doru Țuluș a fost cerută „pentru existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea sa este afectată, având în vedere că a soluționat dosare penale în care era implicată o persoană cu care avea raporturi civile”.

Țuluș și Moraru, împreună cu un alt procuror, Marin Nicolae, au sesizat Inspecţia Judiciară (CSM), acuzând că Laura Codruța Kovesi se implică în ancheta privind înregistrarea unei şedinţe a DNA. Aceștia susțin că șefa DNA face presiuni asupra procurorilor și cere teste cu detectorul de minciuni. Cei trei procurori susțin că testarea poligraf a unui magistrat poate deschide calea către vulnerabilizarea procurorilor.

În scrisoare adresată CSM, cei trei procurori susțin că Procurorii atrag atenția că în orice situaţie în care o persoană de rea-credinţă face un denunţ la adresa unui magistrat, acesta ar putea fi testat poligraf, iar refuzul de a se supune acestei testări ar putea fi considerat ca o recunoaştere a vinovăţiei sau ca o dovadă indirectă de vinovăţie. Cei trei au mai transmis că au făcut toate demersurile legale pentru a sesiza pericolul real pe care îl reprezintă o astfel de practică în ceea ce priveşte independenţa şi imparţialitatea magistratului.

Citește și: În urmă cu câțiva ani pica BAC-ul, azi aflăm un detaliu incredibil despre fata Clejanilor. Nici nu o cheamă Margherita. Care e adevăratul ei nume și ce s-a făcut public în urmă cu câteva momente

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro