INSP: Numărul cazurilor diagnosticate cu tumori a crescut cu 45,6% în 2016

Potrivit INSP, în 2016 a crescut cu 85,6% numărul cazurilor noi în care investigațiile clinice și de laborator au evidențiat simptome, semne și rezultate anormale, dar a crescut semnificativ și numărul de cazuri diagnosticate cu tumori (cu 45,6%), cu boli ale sângelui, ale organelor hematopoietice şi unele tulburări ale mecanismului de imunitate (cu 19,3%) și cele diagnosticate cu boli endocrine, de nutriție și metabolism (9,0%).

În perioada 2011-2016, principale patru cauze de îmbolnăvire au fost reprezentate de bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, boli ale sistemului nervos, ochiului şi anexelor sale, ale urechii şi apofizei mastoide și boli ale sistemului osteo-articular, ale muşchilor și ţesutului conjunctiv, acestea acoperind peste două treimi din numărul de cazuri noi declarate de medicul de familie.

27.500 de pacienți internați în preventorii și sanatorii

În anul 2016, preventoriile și sanatoriile (TBC, de nevroze sau de neuropsihiatrie și cele balneare) au oferit servicii medicale unui număr de 27,5 mii pacienți, durata medie de internare variind de la 13,4 zile în sanatoriile balneare, la 29,3 zile în sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie, la 31,8 zile în sanatoriile TBC, ajungând la 111,0 zile în preventorii. Totuși, față de anul 2011, în anul 2016 cele mai semnificative scăderi ale numărului de cazurilor noi de îmbolnăvire s-au înregistrat la tulburările mentale și de comportament (cu 22,3%), la afecțiunile aparatului respirator (cu 19,5%) și la bolilele infecțioase și parazitare (cu 12,9%).

Bolile aparatului circulator au fost cele mai frecvente

Aproape jumătate dintre pacienții externați în anul 2016 au fost diagnosticați cu afecțiuni ce fac parte din una dintre următoarele patru clase de boli: boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv și tumori.

Bolile pe grupe de vârstă

Până la vârsta de un an, principalele diagnostice la externare au fost afecțiunile din perioada perinatală (54,0% dintre cazuri) și afecțiunile aparatului respirator (22,1% dintre cazuri).

La copiii și tinerii cu vârsta între 1 și 19 ani, principalele diagnostice la externare le-au reprezentat afecțiunile aparatului respirator (29,7% dintre cazuri) și bolile infecțioase și parazitare (12,2% dintre cazuri).Până la vârsta de 19 ani cele mai frecvente diagnostice la externare sunt aceleași atât la populația feminină, cât și la cea masculină.

La populația cu vârsta între 20-49 ani, diagnosticul la externare diferă semnificativ pe sexe. În timp ce  bărbații de 20-49 ani au avut ca principale diagnostice bolile aparatului digestiv (14,8% dintre cazuri) și tulburările mentale și de comportament (14,4% dintre cazuri), în cazul femeilor de 20-49 ani aproape 40% au avut ca diagnostic la externare sarcina, nașterea sau lăuzia, 9,3% dintre cazuri au avut ca diagnostic tumorile, iar 9,2% bolile aparatului genito-urinar.

Pacienții de 50 de ani și peste (atât bărbații, cât și femeile) au avut ca principale diagnostice la externare bolile aparatului circulator (17,3% dintre pacientii de 50-64 ani și 26,4% dintre cei de 65 de ani și peste) și tumorile (14,2% dintre pacientii de 50-64 ani și 12,3% dintre cei de 65 de ani și peste).

În 2016, în sistem erau 57.300 de medici   

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2016, sistemul de sănătate a dispus de 57,3 mii medici, 16,4 mii medici dentişti, 17,2 mii farmacişti, 137,2 mii personal cu pregătire sanitară medie şi 66,3 mii personal sanitar auxiliar. Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciștilor de aproape 90,0%.  Un număr de 1,4 mii fiziokinetoterapeuți şi 13,8 mii asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat.

Numărul populaţiei care a revenit la un cadru medico-sanitar (sector public şi privat) a fost, în anul 2016, de 344 locuitori la un medic, faţă de 353 locuitori care au revenit la un medic în anul 2015; 1199 locuitori la un medic stomatolog, faţă de 1274 locuitori în anul precedent; 1147 locuitori la un farmacist, faţă de 1157 în anul 2015; 144 locuitori la un cadru sanitar mediu, faţă de 149 în anul anterior. 

70,5% din populaţia de 16 ani şi peste consideră că deţine o stare de sănătate bună sau foarte bună

La nivelul anului 2016, 70,5% din populaţia de 16 ani şi peste    consideră că deţine o stare de sănătate bună sau foarte bună (76,0 % dintre persoanele de sex masculin, respectiv 65,4% dntre cele de sex feminin), iar 29,5% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, rea sau foarte rea.

Majoritatea persoanelor tinere au declarat o stare de sănătate bună şi foarte bună, dar numai 29,3% dintre persoanele de 65-74 ani şi 12,6% dintre persoanele de 75 şi ani şi peste au declarat că au o

stare de sănătate bună sau foarte bună.

În România  erau în 2016, peste 60.000 de  unităţi sanitare

În anul 2016, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60 mii unităţi sanitare (49 mii de unităţi sanitare în mediul urban şi 11 mii unităţi sanitare în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2016 de aproximativ: 570 spitale, 800 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, 470 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, o reţea de 6,3 mii laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară, peste 40 de mii de cabinete medicale şi 9,5 mii farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice. Asistența medicală a fost furnizată și în 2 sanatorii TBC, 2 preventorii, un sanatoriu de nevroze și unul de neuropsihiatrie, 9 sanatorii balneare, 67 de unităţi medico-sociale, precum și în 178 de unități rezidențiale pentru persoane vârstnice și aproape 600 de unități rezidențiale și centre de zi destinate persoanelor cu dizabilități.

În anul 2018, pentru sărbătorirea acestei zile,  OMS a ales ca temă „Accesul universal la servicii de sănătate” (Universal Health Coverage), furnizarea de servicii medicale tuturor, oriunde, fără riscul de îndatorare. În contextul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, toate Statele Membre ONU au convenit să încerce atingerea obiectivului de acces universal la servicii de sănătate până în anul 2030.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE