Inteligența Artificială ar putea afecta 300 de milioane de joburi și ar crește PIB-ul global cu 7%, spune un raport Goldman Sachs
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Piața muncii ar putea fi perturbată în mod substanțial de Inteligența Artificială, arată un nou raport al Goldman Sachs, care spune că aproximativ două treimi din locurile de muncă din SUA și Europa sunt expuse unui anumit grad de automatizare, potrivit Financial Times și CNBC.
Cele mai recente descoperiri în domeniul inteligenței artificiale ar putea avea drept rezultat automatizarea unui număr impresionat de joburi din SUA și în zona euro, arată un studiu realizat de Goldman Sachs.
Banca de investiții a anunțat, în același timp, că sistemele de inteligență artificială „generative” precum ChatGPT, care pot crea conținut, ar putea declanșa o explozie a productivității ce ar crește în cele din urmă produsul intern brut global anual cu 7%, pe o perioadă de 10 ani.
Însă dacă tehnologia va atinge potențialul pe care îl promite, ea ar produce, de asemenea, „perturbări semnificative” pe piața muncii, expunând la automatizare echivalentul a 300 de milioane de lucrători cu normă întreagă din marile economii, a avertizat raportul, citat de Financial Times.
Autorii studiului au calculat că aproximativ două treimi din locurile de muncă din SUA și Europa sunt expuse unui anumit grad de automatizare a Inteligenței Artificiale.
Anumite locuri de muncă vor fi mai afectate decât altele. De exemplu, joburile care necesită multă muncă fizică sunt mai puțin susceptibile de a fi afectate în mod semnificativ. În schimb, avocații și personalul administrativ s-ar număra printre cei care riscă cel mai mult să fie concediați, spune raportul.
Cei mai mulți oameni ar avea mai puțin de jumătate din volumul lor de muncă automatizat și probabil că și-ar păstra jobul, cu o parte din timpul lor eliberat pentru activități mai productive.
Cele mai afectate țări
În SUA, joburile de birou și de asistență administrativă au cea mai mare proporție de sarcini care ar putea fi automatizate - 46%, urmate de munca juridică - 44% și sarcinile din domeniul arhitecturii și ingineriei - 37%.
Sectorul științelor vieții, fizice și sociale îl urmează îndeaproape cu 36%, iar operațiunile comerciale și financiare completează primele cinci locuri cu 35%.
La celălalt capăt al scalei, doar 1% dintre sarcinile din sectorul curățeniei și întreținerii clădirilor și terenurilor sunt vulnerabile în fața automatizării.
Datele pentru Europa prezintă o imagine similară, sarcinile de asistență administrativă fiind cele mai afectate, deoarece 45% din munca lor ar putea fi automatizată, în vreme ce doar 4% din munca din sectorul meșteșugarilor și al meseriilor conexe este vulnerabilă.
În general, 24% din munca din Europa ar putea fi automatizată - cu puțin sub media de 25% din SUA.
La nivel global, având în vedere că locurile de muncă manuale reprezintă o pondere mai mare a ocupării forței de muncă în țările în curs de dezvoltare, se estimează că aproximativ o cincime din joburi ar putea fi realizate de Inteligența Artificială - sau aproximativ 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă în marile economii.
Potrivit analizei băncii, Hong Kong, Israel, Japonia, Suedia și SUA vor fi probabil cele mai afectate cinci țări. În acest timp, angajații din China continentală, Nigeria, Vietnam, Kenya și, pe ultimul loc, India, sunt cei care au cele mai puține șanse să își vadă munca preluată de Inteligența Artificială, scrie CNBC.
Raportul mai avertizează că, în timp ce datele arată că Inteligența Artificială va avea, fără îndoială, un impact asupra pieței muncii, încă nu este clar cât de disruptiv va fi cu adevărat, concluzionează raportul.
„Impactul va depinde în cele din urmă de capacitatea sa și de calendarul de adoptare”, se arată în raport, adăugând că doi factori-cheie vor determina cât de puternică va deveni cu adevărat tehnologia și cât de mult va fi utilizată în practică.
O analiză conservatoare
Estimările Goldman se bazează pe o analiză a datelor americane și europene privind sarcinile efectuate în mod obișnuit în mii de ocupații diferite.
Cercetătorii au pornit de la premisa că Inteligența Artificială va fi capabilă să îndeplinească sarcini precum completarea declarațiilor fiscale pentru o mică afacere, evaluarea unei cereri complexe de despăgubire pentru asigurări sau documentarea rezultatelor unei anchete la locul unei crime.
Aceștia nu au avut în vedere adoptarea tehnologiei pentru sarcini mai sensibile, cum ar fi pronunțarea unei hotărâri judecătorești, verificarea stării unui pacient aflat în stare critică sau studierea legislației fiscale internaționale.
Raportul, scrie Financial Times, va alimenta dezbaterea privind potențialul tehnologiilor de inteligență artificială de a revigora creșterea productivității în lumea bogată, dar și de a produce tulburări pe piața muncii, unde o nouă clasă de angajați riscă să aibă o soartă similară cu cea a muncitorilor din industria prelucrătoare din anii ‘80.
Estimările Goldman Sachs privind impactul Inteligenței Artificiale sunt oricum mai conservatoare decât cele ale unor studii academice, care au inclus efectele unei game mai largi de tehnologii conexe.
O lucrare publicată săptămâna trecută de OpenAI, creatorul GPT-4, a constatat că 80% dintre angajații din SUA și-ar putea vedea cel puțin 10% din sarcini îndeplinite de inteligența artificială generativă.
Europol, agenția de aplicare a legii, a avertizat, de asemenea, în această săptămână, că progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale generative ar putea ajuta tentativele de phishing, dezinformare și criminalitate informatică.
O pauză necesară?
Posibilul impact al Inteligenței artificiale generative nu a scăpat experților și celor mai importanți actori din industria tehnologiei.
O scrisoare emisă de organizația non-profit Future of Life Institute și semnată de peste 1.000 de persoane, printre care se numără Elon Musk, cercetători de la DeepMind, deținut de Alphabet (Google), precum și nume grele din domeniul inteligenței artificială, a cerut zilele trecute o pauză în dezvoltarea inteligenței artificiale avansate până la implementarea unor protocoale de siguranță comune pentru astfel de proiecte.
„Sistemele puternice de inteligență artificială ar trebui să fie dezvoltate doar atunci când suntem siguri că efectele lor vor fi pozitive și că riscurile lor vor fi gestionabile”, se arată în scrisoare.
Scrisoarea a detaliat, de asemenea, riscurile potențiale pentru societate și civilizație din partea sistemelor de inteligență artificială competitive cu oamenii sub forma unor perturbări economice și politice și a solicitat dezvoltatorilor să colaboreze cu factorii de decizie politică în ceea ce privește guvernanța și autoritățile de reglementare.
În raportul său, Goldman a subliniat că, dacă investițiile corporative în inteligența artificială continuă să crească într-un ritm similar cu cel al investițiilor în software din anii ’90, numai investițiile din SUA s-ar putea apropia de 1% din PIB-ul american până în 2030.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
