Intre sudoare si amante

driblingurile stralucitoare si pasele precise, ne-am amintit, cu totii, de nationala Romaniei asa cum vrem sa o tinem minte: echipa de vis de la Cupa Mondiala din 1994. Ne vom mai bucura vreodata ca atunci?!… Vazandu-l pe Gica Hagi, liderul „vechii generatii”, gandul mi-a zburat fara sa vreau la liderul „noii generatii”: Adrian Mutu, absent, din pacate, nemotivat la spectacolul dat in onoarea lui Gica Popescu. Ce-i diferentiaza? Ce-i apropie?
CAnd zici Hagi, zici, in primul rand, talent. Mai zici, apoi, munca, perseverenta, sudoare, seriozitate, orgoliu. Toate ingredientele care smulg un fotbalist din pluton pentru a-i asterne la picioare un covor rosu catre podiumul istoriei.
CAnd zici Mutu, zici mai intai – la fel ca in cazul lui Gica Hagi – talent. Dar, vai!, apoi zici cercei, tatuaje, frizuri „trendy”, fite, masini, femei… multe femei, sex… mult sex, scandaluri… Toate ingredientele care pot transforma un potential geniu fotbalistic intr-un mingicar ratat.
Alta generatie. Alte obiceiuri. Alta lume, in definitiv, veti spune. Asa este. Dar si alte rezultate. Rezultate care ne fac sa ne fie un dor teribil de Hagi si de generatia lui cea „batrana”!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE