SUA nu au comunicat Israelului nici o data precisa a unui atac si nici nu au confirmat ca acesta ar putea avea loc in cursul lunii noiembrie. Totusi, Tom Daschle, liderul majoritatii democrate din Senatul american a anuntat ca Congresul ar putea vota, luna viitoare, o rezolutie referitoare la o eventuala interventie americana in Irak.
Pe de alta parte, Israelul se teme ca presedintele irakian, Saddam Hussein, sa nu atace Israelul cu arme neconventionale, in cazul in care Statele Unite ar lansa o operatiune de anvergura impotriva regimului de la Bagdad. In timpul razboiului din Golf, din anul 1991, Irakul a lansat in directia Israelului 39 de rachete conventionale de tip Scud, care au ucis doua persoane si au ranit alte cateva sute.
Presa israeliana a avertizat ca Israelul ar putea riposta cu arme nucleare, daca orasele israeliene ar fi atacate.
Potrivit unor stenograme ajunse in posesia colaboratorilor ministrului american al apararii, Donald Rumsfeld, acesta ar fi solicitat pregatirea unui plan pentru a ataca Irakul la cateva ore dupa atentatele din 11 septembrie, a anuntat canalul de televiziune CBS. (Daniela Tuchel)
Rolul Romaniei
Din cauza reticentei Turciei de a participa la un eventual atac, analistii militari din SUA considera ca Romania si Bulgaria ar putea juca un rol foarte important. Spre deosebire de razboiul din Golf, cand a permis folosirea bazelor sale aeriene, Turcia sustine acum ca atacarea Irakului ar putea produce haos in regiune. In acest context, administratia Bush ar putea solicita Romaniei si Bulgariei permisiunea de a folosi teritoriul lor pentru lansarea atacurilor aeriene, cerere care cu greu ar putea fi refuzata, avand in vedere ca in mainile americanilor se afla "painea si cutitul" in ceea ce priveste decizia de extindere a NATO.
Pe urmele armelor lui Saddam
Experti militari americani sustin ca exista din ce in ce mai multe dovezi care arata ca Saddam Hussein a depozitat arme chimice si biologice.
Ianuarie 1998. Bagdadul ii impiedica pe expertii ONU sa mai inspecteze depozitele de armament si il acuza pe Scott Ritter, seful echipei, de spionaj in favoarea Statelor Unite.
Noiembrie 1998. Irakul accepta reintoarcerea expertilor ONU.
Decembrie 1998. ONU ordona retragerea inspectorilor dupa ce seful acestora, Richard Butler, declara ca Irakul refuza sa coopereze.
Decembrie 1999. Irakul anunta oficial ca refuza inspectiile ONU.
Mai 2002. Inspectorii ONU si oficiali de la Bagdad se intalnesc pentru prima data dupa decembrie 1998 ca sa poarte discutii tehnice privind armele chimice si biologice.
5 iulie 2002. Discutiile se incheie fara nici un rezultat, deoarece Bagdadul solicita ridicarea sanctiunilor ONU, inainte de a primi alte echipe de inspectori.
31 iulie 2002. Richard Butler anunta Senatul american ca Irakul a reluat productia de arme chimice si biologice dupa retragerea inspectorilor ONU si ca aceasta tara s-ar putea afla aproape de fabricarea unei bombe nucleare.
Septembrie 2002. Expertii Natiunilor Unite estimeaza ca Irakul ar putea avea peste 800 de tone de agenti chimici deosebit de nocivi, 25.000 de rachete si 15.000 de proiectile cu incarcatura chimica.