Cozonacul are o istorie îndelungată. La originea cozonacului, ca și a altor prăjituri cu aluat, se află pâinea, iar tehnicile de dospire și coacere au evoluat în timp. Drojdia a fost folosită din timpuri străvechi ca ferment pentru dospirea aluatului. În Egiptul antic existau, conform descoperirilor arheologice, cuptoare pentru copt. De asemenea, desene care datează de cca 4.000 de ani atestă că egiptenii știau să facă pâine dospită de felurite tipuri, unele fiind îndulcite cu miere.
Tot în Antichitate, grecii făceau un tip de cozonac îndulcit cu miere și presărat cu nuci, care se numea ”plakous”.
Romanii, care au preluat folosirea drojdiei de la egipteni și greci, au diversificat și îmbogățit rețeta pentru cozonaci, adăugând, spre exemplu, ouă, unt, fructe uscate. Romanii au avut la început două feluri de cozonac, care erau oferite ca ofrandă zeilor: ”libum”, un cozonac de dimensiuni mai mici, și ”placenta”, un cozonac cu brânză, stafide și alune. Mai târziu au apărut și variante de cozonac, de dimensiuni mai mari, consumate de oameni, scrie Agerpres.
În Evul Mediu, brutarii europeni făceau adesea cozonaci cu fructe uscate deoarece acestea țineau mai mult timp.
În Marea Britanie, prima rețetă de cozonac a apărut într-o carte de bucate în 1718, autoarea recomandând ca aluatul să fie copt în forme lungi și înguste, această formulă rămânând consacrată până în zilele noastre.
Francezii foloseau pentru cozonacul propriu-zis termenul ”la brioche”. În secolul al XIX-lea, cel de-al treilea fel de mâncare, desertul, conținea adesea cozonac.
În general se consideră că rețeta de cozonac așa cum este ea cunoscută în prezent a fost consacrată în secolul al XIX-lea de europeni.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_16edc9c8ab7c163ab7114beac3869d6c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5d9de7ff6a4c956b0fc017b86bffc11f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_87d0a533efca72e8b1235ed0252f48a8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_588b443e738f58a84f8ff7d637a93482.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_65b02938582fbd0fed585190a897c8fc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_76dea905b7bc34d0740121416fd67632.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_5388af39f0c06dd987e049dbc244fb1b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_4e94a9c2e211249ed9118ebe0bfca6aa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a3d337359f0edcfd8327bafc01b5c985.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.