Adaugă comentariu- Excavările au fost făcute noaptea, fără supraveghere arheologică, deși săpăturile au loc într-un spațiu extrem de important pentru trecutul comunității, chiar în buza cetății întemeiată în urmă cu mai bine de 2000 de ani.
- La doar câteva sute de metri de locul unde sunt făcute săpăturile, a fost găsit Șarpele Glykon (secolul al II-lea), în anul 1962, cu ocazia lucrărilor de scoatere a șinelor de cale ferată de la Gara Veche a Constanței.
- Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”, a declarat, pentru Libertatea, arheologul Octavian Mitroi.
- “Presiunile constante ale unor investitori și incompetența autorităților au distrus numeroase monumente”, spune și arheologoul Ovidiu Țentea, fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie din Ministerul Culturii
Nici o autoritate nu
a asistat la săpăturile făcute de buldozer pentru că specialiștii responsabili
cu descărcarea arheologică nu au trecut în raportul final obligația
supravegherii arheologice pe durata lucrărilor.
Teren provenit din retrocedările
lui Mazăre
Stelian Bucovală este
unul dintre cei mai cunoscuți afaceriști constănțeni, cunoscut datorită
businessurilor din domeniul alimentației publice și care a obținut ultima fâșie
de spațiu verde din centrul vechi al Constanței alipind mai multe bucăți de
teren.
Pe unele dintre ele
le-a cumpărat de la Diana Cojocaru, beneficiara mai multor retrocedări făcute
de fostul primar Radu Mazăre, în eșalonul doi, adică în perioada 2010-2013 și
care nu au ajuns până acum în atenția procurorilor. Alte terenuri le-a cumpărat
direct de la Primăria Constanța.
Apoi a lipit bucățile
și a obținut un teren de 718 mp care era, de fapt, un spațiu verde cu flori,
amenajat chiar la intrarea în centrul vechi al orașului. Bucovală a mers la
Primăria Constanța și a cerut ca pe spațiul respectiv să construiască un bloc
de patru etaje.
Nimeni nu a avut
nimic împotrivă, ba chiar consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat în bloc
pentru oportunitatea construirii blocului de 4 etaje, deși, într-o situație
similară, au blocat construirea unei alte clădiri în apropierea Cetății Tomis,
sub argumentul că vestigiile istorice vor fi afectate.
Săpăturile au fost
făcute noaptea
Astfel, afaceristul a
obținut toate documentele necesare începerii lucrărilor și de câte ori este
întrebat despre oportunitatea investiției, răspunde că “are toate documentele
în regulă, deci construiește legal”. Stelian Bucovală este unul dintre cei mai
importanți sponsori ai PNL, în 2015 apărând în Monitorul Oficial pe locul al
doilea, după Cristian Bușoi.
În 18 ianuarie,
investitorul a început săpăturile noaptea, pretextând că în timpul zilei
acestea ar fi afectate de traficul rutier din zonă. Constănțenii au fost
revoltați atât de faptul că șantierul nu este supravegheat, de faptul că pe
spațiu verde va fi ridicată o altă clădire, dar și de derularea lucrărilor în
timpul nopții, iar masa critică s-a coagulat rapid.
La câteva zile de la
începerea lucrărilor, zeci de constănțeni au format un lanț uman în jurul
gropii cerând oprirea lucrărilor. Ulterior, mai mulți membri ai societății
civile au luat urma camioanelor care transportau pământul săpat în cetate și au
descoperit câmpul unde erau aruncate tonele de material extras cu excavatorul.
Arheologul Octavian
Mitroi: “Răul a fost făcut. Piesele erau foarte importante în context”
Luni, pe câmpul de la
marginea Constanței au ajuns Octavian Mitroi și Aurel Mototolea, doi dintre
arheologii care au făcut descărcarea arheologică din anul 2016. Mitroi s-a
declarat consternat de faptul că lucrările au avut loc fără supraveghere
arheologică spunând că “răul a fost făcut” în momentul în care piesele au fost
scoase fără ca un specialist să le vadă pentru că, acum, nimeni nu va mai putea
recrea contextul în care ele au fost găsite.
Mitroi a mai spus că
elementele găsite de constănțeni pe câmp sunt extrem de importante pentru
trecutul orașului, pentru că provin din perioada elenistică și romană:
“Este și ceramică elenistică. Ieri, când am fost, am găsit și un femur uman, este posibil să fi fost un mormânt. Într-adevăr, mă surprinde câtă ceramică elenistică este aici. Răul este făcut în sensul că acum nu este fezabil să iei la mână, la cernut, atâtea tone de pământ. Dar, într-adevăr, aici este mai mult decât ceea ce am găsit noi ieri. Fragmentele astea sunt din secolele III-II î.H. Cel mai probabil, provin dintr-un mormânt, din zona de necropole, din afara cetății. Noi ne-am deplasat în zonă pe baza informațiilor primite din partea societății civile cu privire la locul unde ar fi fost depozitat pământul de acolo. Acesta este singurul loc unde pământul se vede că este depus recent”.
“S-au distrus mărturii din istoria Constanței !”
Arheologul Octavian Mitroi a mai spus că duminică a
înaintat un raport către Direcția Județeană de Cultură, în urma descoperirilor
pe care le-au făcut după ce au fost sesizați de constănțeni cu privire la
maldărele de pământ de la marginea orașului:
“Astăzi a fost întocmit și înaintat un raport cu privire la intervenția noastră, a arheologilor, din acest loc, și acum… Eu nu pot să vă spun de ce nu s-a prevăzut supraveghere arheologică, dar știu că nu este normal să se continue acele lucrări de construcție fără un contract de supraveghere și fără prezența unui arheolog care să stea după utilaje. Trebuie să vedem care vor fi urmările acestui referat care a fost întocmit”
Octavian Mitroi:
Arheologul
susține că cel mai mare câștig acum este că povestea a fost făcută publică și
că “a depășit granițele Constanței”, fiind acum în atenția tuturor arheologilor
din țară:
“Oricum este bine că povestea a depășit granițele Constanței în urma intervenției societății civile, s-a aflat și la București, comunitatea arheologilor din România a aflat, a luat act. Nu avem de-a face cu niște simple cioburi, avem material care trebuia recuperat în cadrul unor cercetări făcute după metodele noastre. Dar cel mai mult mă pune pe gânduri apariția materialului de epocă elenistică, care indică probabilitatea distrugerii unor morminte. Pe noi ne interesează, ca arheologi, dobândirea de informații, nu simpla recuperare de elemente din vechime. Ne interesează ceea ce noi numim contextul descoperirii. În felul acesta putem data complet. Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”, a mai spus arheologul Octavian Mitroi.
Direcția de cultură “analizează situația”
În urma declarațiilor arheologului, la solicitarea
reporterului Libertatea, reprezentanții Direcției Județene de Cultură Constanța
au declarat că analizează situația, pentru a vedea dacă există un cadrul legal
pentru sistarea lucrărilor.
Fost șef al comisiei Naționale de
arheologie: ordonanța privind arheologia e una depășită încă de la apariția ei
“Dincolo de
retrocedări și de ridicări de contrucții hidoase peste ruine, dincolo de
mutilarea estetică a orașului Constanța și de dezvoltarea sa haotică, sunt și
alte detalii. Unul dintre acestea: prin cercetare arheologică, orice om,
oriunde în lumea civilizată, înțelege totalitatea activităților pe care le
desfășoară arheologii: documentare (bilbliotecă, arhivă, teren), săpătura
propriu-zisă, redactarea raportului arheologic, comunicarea rezultatelor,
publicarea acestora”, a declarat pentru Libertatea arheologul Ovidiu Țentea,
fost șef al Comisiei Naționale de Arheologie din Ministerul Culturii și un bun
cunoscător al problemelor legate de patrimonial cultural din Dobrogea.
“Reglementarea
de bază a cercetării arheologice, Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția
patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de
interes național, una depășită încă de la aprobare, a complicat datele
problemei referitoare la cercetarea arheologică preventivă, multiplicând, din
cauza unor formulări ambigue, procedurile birocratice și îngreunând derularea
unei săpături preventive”, a mai spuns Țentea, unul dintre arheologii care s-au
luptat să schimbe legea. Țentea consideră că, în acest caz, la fel ca și în
multe altele, descărcarea de sarcină arheologică a fost făcută fără noimă.
“Presiunile
constante ale unor investitori și
incompetența autorităților au distrus
numeroase monumente”
“Paradoxal, oportunitățile pierdute de
dezvoltare ale Constanței sunt direct proporționale cu distrugerile
patrimoniului arheologic și istoric al orașului. În cel mai bun caz, Tomis, una
dintre marile metropolele ale Antichității, a ajuns un maidan din centru unui
oraș modern fără identitate! Spun asta pentru că rezultatul presiunilor
constante ale unor investitori, lipsa de viziune și incompetența autorităților
au distrus numeroase monumente în ultimele decenii.