Istorie aruncată pe maidan. Se sapă noaptea în situl istoric al Constanței și pământul plin de comori e cărat la marginea orașului!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tone de pământ pline cu piese elenistice și romane au fost scoase din Cetatea Antică Tomis și aruncate la marginea orașului Constanța, de către un afacerist care a primit undă verde să construiască un bloc de patru etaje chiar pe ruinele sitului arheologic.
Cuprins:
- Teren provenit din retrocedările lui Mazăre
- Săpăturile au fost făcute noaptea
- Arheologul Octavian Mitroi: “Răul a fost făcut. Piesele erau foarte importante în context”
- “S-au distrus mărturii din istoria Constanței !”
- Direcția de cultură “analizează situația”
- Fost șef al comisiei Naționale de arheologie: ordonanța privind arheologia e una depășită încă de la apariția ei
- “Presiunile constante ale unor investitori și incompetența autorităților au distrus numeroase monumente”
- Excavările au fost făcute noaptea, fără supraveghere arheologică, deși săpăturile au loc într-un spațiu extrem de important pentru trecutul comunității, chiar în buza cetății întemeiată în urmă cu mai bine de 2000 de ani.
- La doar câteva sute de metri de locul unde sunt făcute săpăturile, a fost găsit Șarpele Glykon (secolul al II-lea), în anul 1962, cu ocazia lucrărilor de scoatere a șinelor de cale ferată de la Gara Veche a Constanței.
- Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”, a declarat, pentru Libertatea, arheologul Octavian Mitroi.
- “Presiunile constante ale unor investitori și incompetența autorităților au distrus numeroase monumente”, spune și arheologoul Ovidiu Țentea, fost președinte al Comisiei Naționale de Arheologie din Ministerul Culturii
Nici o autoritate nu a asistat la săpăturile făcute de buldozer pentru că specialiștii responsabili cu descărcarea arheologică nu au trecut în raportul final obligația supravegherii arheologice pe durata lucrărilor.
Teren provenit din retrocedările lui Mazăre
Stelian Bucovală este unul dintre cei mai cunoscuți afaceriști constănțeni, cunoscut datorită businessurilor din domeniul alimentației publice și care a obținut ultima fâșie de spațiu verde din centrul vechi al Constanței alipind mai multe bucăți de teren.
Pe unele dintre ele le-a cumpărat de la Diana Cojocaru, beneficiara mai multor retrocedări făcute de fostul primar Radu Mazăre, în eșalonul doi, adică în perioada 2010-2013 și care nu au ajuns până acum în atenția procurorilor. Alte terenuri le-a cumpărat direct de la Primăria Constanța.
Apoi a lipit bucățile și a obținut un teren de 718 mp care era, de fapt, un spațiu verde cu flori, amenajat chiar la intrarea în centrul vechi al orașului. Bucovală a mers la Primăria Constanța și a cerut ca pe spațiul respectiv să construiască un bloc de patru etaje.
Nimeni nu a avut nimic împotrivă, ba chiar consilierii locali PSD, PNL și PMP au votat în bloc pentru oportunitatea construirii blocului de 4 etaje, deși, într-o situație similară, au blocat construirea unei alte clădiri în apropierea Cetății Tomis, sub argumentul că vestigiile istorice vor fi afectate.
Săpăturile au fost făcute noaptea
Astfel, afaceristul a obținut toate documentele necesare începerii lucrărilor și de câte ori este întrebat despre oportunitatea investiției, răspunde că “are toate documentele în regulă, deci construiește legal”. Stelian Bucovală este unul dintre cei mai importanți sponsori ai PNL, în 2015 apărând în Monitorul Oficial pe locul al doilea, după Cristian Bușoi.
În 18 ianuarie, investitorul a început săpăturile noaptea, pretextând că în timpul zilei acestea ar fi afectate de traficul rutier din zonă. Constănțenii au fost revoltați atât de faptul că șantierul nu este supravegheat, de faptul că pe spațiu verde va fi ridicată o altă clădire, dar și de derularea lucrărilor în timpul nopții, iar masa critică s-a coagulat rapid.
La câteva zile de la începerea lucrărilor, zeci de constănțeni au format un lanț uman în jurul gropii cerând oprirea lucrărilor. Ulterior, mai mulți membri ai societății civile au luat urma camioanelor care transportau pământul săpat în cetate și au descoperit câmpul unde erau aruncate tonele de material extras cu excavatorul.
Arheologul Octavian Mitroi: “Răul a fost făcut. Piesele erau foarte importante în context”
Luni, pe câmpul de la marginea Constanței au ajuns Octavian Mitroi și Aurel Mototolea, doi dintre arheologii care au făcut descărcarea arheologică din anul 2016. Mitroi s-a declarat consternat de faptul că lucrările au avut loc fără supraveghere arheologică spunând că “răul a fost făcut” în momentul în care piesele au fost scoase fără ca un specialist să le vadă pentru că, acum, nimeni nu va mai putea recrea contextul în care ele au fost găsite.
Mitroi a mai spus că elementele găsite de constănțeni pe câmp sunt extrem de importante pentru trecutul orașului, pentru că provin din perioada elenistică și romană:
“Este și ceramică elenistică. Ieri, când am fost, am găsit și un femur uman, este posibil să fi fost un mormânt. Într-adevăr, mă surprinde câtă ceramică elenistică este aici. Răul este făcut în sensul că acum nu este fezabil să iei la mână, la cernut, atâtea tone de pământ. Dar, într-adevăr, aici este mai mult decât ceea ce am găsit noi ieri. Fragmentele astea sunt din secolele III-II î.H. Cel mai probabil, provin dintr-un mormânt, din zona de necropole, din afara cetății. Noi ne-am deplasat în zonă pe baza informațiilor primite din partea societății civile cu privire la locul unde ar fi fost depozitat pământul de acolo. Acesta este singurul loc unde pământul se vede că este depus recent”.
“S-au distrus mărturii din istoria Constanței !”
Arheologul Octavian Mitroi a mai spus că duminică a înaintat un raport către Direcția Județeană de Cultură, în urma descoperirilor pe care le-au făcut după ce au fost sesizați de constănțeni cu privire la maldărele de pământ de la marginea orașului:
“Astăzi a fost întocmit și înaintat un raport cu privire la intervenția noastră, a arheologilor, din acest loc, și acum… Eu nu pot să vă spun de ce nu s-a prevăzut supraveghere arheologică, dar știu că nu este normal să se continue acele lucrări de construcție fără un contract de supraveghere și fără prezența unui arheolog care să stea după utilaje. Trebuie să vedem care vor fi urmările acestui referat care a fost întocmit” Octavian Mitroi:
Arheologul susține că cel mai mare câștig acum este că povestea a fost făcută publică și că “a depășit granițele Constanței”, fiind acum în atenția tuturor arheologilor din țară:
“Oricum este bine că povestea a depășit granițele Constanței în urma intervenției societății civile, s-a aflat și la București, comunitatea arheologilor din România a aflat, a luat act. Nu avem de-a face cu niște simple cioburi, avem material care trebuia recuperat în cadrul unor cercetări făcute după metodele noastre. Dar cel mai mult mă pune pe gânduri apariția materialului de epocă elenistică, care indică probabilitatea distrugerii unor morminte. Pe noi ne interesează, ca arheologi, dobândirea de informații, nu simpla recuperare de elemente din vechime. Ne interesează ceea ce noi numim contextul descoperirii. În felul acesta putem data complet. Se poate spune că s-au distrus mărturii din istoria Constanței. Mă refer la săpăturile făcute acum, fără arheolog”, a mai spus arheologul Octavian Mitroi.
Direcția de cultură “analizează situația”
În urma declarațiilor arheologului, la solicitarea reporterului Libertatea, reprezentanții Direcției Județene de Cultură Constanța au declarat că analizează situația, pentru a vedea dacă există un cadrul legal pentru sistarea lucrărilor.
Fost șef al comisiei Naționale de arheologie: ordonanța privind arheologia e una depășită încă de la apariția ei
“Dincolo de retrocedări și de ridicări de contrucții hidoase peste ruine, dincolo de mutilarea estetică a orașului Constanța și de dezvoltarea sa haotică, sunt și alte detalii. Unul dintre acestea: prin cercetare arheologică, orice om, oriunde în lumea civilizată, înțelege totalitatea activităților pe care le desfășoară arheologii: documentare (bilbliotecă, arhivă, teren), săpătura propriu-zisă, redactarea raportului arheologic, comunicarea rezultatelor, publicarea acestora”, a declarat pentru Libertatea arheologul Ovidiu Țentea, fost șef al Comisiei Naționale de Arheologie din Ministerul Culturii și un bun cunoscător al problemelor legate de patrimonial cultural din Dobrogea.
“Reglementarea de bază a cercetării arheologice, Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, una depășită încă de la aprobare, a complicat datele problemei referitoare la cercetarea arheologică preventivă, multiplicând, din cauza unor formulări ambigue, procedurile birocratice și îngreunând derularea unei săpături preventive”, a mai spuns Țentea, unul dintre arheologii care s-au luptat să schimbe legea. Țentea consideră că, în acest caz, la fel ca și în multe altele, descărcarea de sarcină arheologică a fost făcută fără noimă.
“Presiunile constante ale unor investitori și incompetența autorităților au distrus numeroase monumente”
“Paradoxal, oportunitățile pierdute de dezvoltare ale Constanței sunt direct proporționale cu distrugerile patrimoniului arheologic și istoric al orașului. În cel mai bun caz, Tomis, una dintre marile metropolele ale Antichității, a ajuns un maidan din centru unui oraș modern fără identitate! Spun asta pentru că rezultatul presiunilor constante ale unor investitori, lipsa de viziune și incompetența autorităților au distrus numeroase monumente în ultimele decenii.
