Jigodia, boala fatala

E o boala contagioasa acuta si subacuta, adesea fatala, caracterizata prin semne respiratorii, gastro-intestinale si  manifestari ale sistemului nervos central.

E produsa de un virus din familia paramyxo-viridae care afecteaza diverse specii din ordinul carnivorelor. Mortalitatea variaza foarte mult in functie de specie. Infectia se produce pe cale aeriana, prin aerosoli. Semnele clinice apar la 3-6 zile de la contaminare, fiind caracterizate prin febra mare, scurgeri nazale si oculare, depresie si anorexie. Tulburarile gastrointestinale si respiratorii apar in urma infectiilor bacteriene secundare.

Semnele nervoase se pot manifesta acut, prin tremuraturi musculare puternice si depresie sau subacut, prin necoordonare a mersului, pareze, paralizii si tremuraturi musculare. Uneori pot aparea semne meningiale ca: sensibilitate foarte mare la atingere si rigiditate cervicala.

Diagnosticul diferential se face fata de  tusea de canisa, bolile enterice sau ale sistemului nervos central cu alte etiologii.

Pentru diagnosticarea bolii e obligatoriu examenul serologic.

Prezentarea la medic e obligatorie intrucat depistarea in faza incipienta mareste sansele de ameliorare a bolii. Procentul animalelor vindecate complet este foarte mic, marea lor majoritate ramanand cu sechele nervoase. Cea mai sigura modalitate de evitare a imbolnavirii e vaccinarea profilactica, la varsta de 2 –  4 luni, cu efectuarea rapelului anual.

Liviu Harbuz,
DVM Ph. D

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE