După mai bine de un an de război, Kievul se chinuie să recruteze noi soldați, pe măsură ce unii ucraineni încearcă să evite lupta

Ucraina întâmpină unele greutăți în campania de recrutare a noilor soldați, în timp ce se pregătește pentru o contraofensivă împotriva Rusiei, care va avea scopul de a elibera măcar o parte din teritoriile ocupate.

Una dintre ultimele campanii de mobilizare, coordonată de Ministerul ucrainean de Interne, a vizat crearea a opt noi brigăzi. Mobilizarea a avut drept scop „consolidarea forțelor ucrainene”, a explicat ministrul adjunct de interne Katerina Pavlicenko.

Brigăzile sunt alcătuite din voluntari cu profiluri diverse care au trecut printr-un „proces de selecție foarte exigent”. Ele sunt concepute pentru a răspunde cerințelor „perioadei actuale”, a spus Pavlicenko.

Prin ce anume se remarcă „perioada actuală”? „Înainte, era vorba de apărarea țării. Astăzi trebuie să ne recuperăm teritoriile”, a explicat oficiala.

Dar în vreme ce Pavlicenko a asigurat că cele opt brigăzi au adunat deja zeci de mii de recruți, percepția mobilizării generale pare să fie mai nuanțată pentru o parte a populației ucrainene, scrie Le Monde.

De fapt, după mai bine de treisprezece luni de război, perioada în care birourile de recrutare ale armatei erau copleșite de cereri din partea civililor voluntari pare să fi apus.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Cum să te ferești de recrutare

Oficialii admit această stare de fapt.

Pe 9 februarie, în timp ce parlamentul ucrainean vota prelungirea cu 90 de zile a legii marțiale, aflată în vigoare de la 24 februarie 2022, președintele Volodimir Zelenski recunoștea, la Bruxelles, dificultățile de organizare a armatei, adăugând în același timp că Ucraina nu poate să ducă oamenii la război cu arcanul, asemenea Rusiei.

Kievul s-a arătat însă determinat de a continua mobilizarea. În ianuarie, șeful statului a semnat o lege controversată, care impune sancțiuni mai aspre pentru dezertori.

De fapt, pentru a reuși să facă față ofensivei ruse lansate în această iarnă în estul țării, mobilizarea pare să se fi accelerat în ultimele două luni.

Pe 5 februarie, într-un interviu publicat pe site-ul ziarului Ukrainska Pravda, ministrul apărării, Oleksii Reznikov, a explicat că aceste eforturi sunt necesare. „Bărbații și femeile noastre mor și există și răniți”, a spus el.

Numărul victimelor din rândul forțelor armate ucrainene este un secret bine păstrat. Experții occidentali estimează că aproximativ 100.000 de soldați ucraineni au fost uciși, răniți sau capturați de la începutul invaziei – în comparație cu 200.000 de soldați ruși, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Însă o parte a populației pare reticentă în a se înrola. Această mișcare se manifestă discret prin crearea unor canale Telegram, unde ucrainenii fac schimb de informații despre prezența recrutorilor și a soldaților pe străzi.

Primirea unei convocări nu înseamnă înrolare imediată, ci poate fi și o vizită pentru actualizarea bazei de date a autorităților. Dar e mai bine să fii sigur.

În timp ce serviciul de securitate ucrainean (SBU) a închis câteva dintre aceste canale, altele continuă să funcționeze, adunând până la 100.000 de persoane. Ce fel de informații poți găsi aici? Pe 1 aprilie, un bărbat a scris: „Confirm că la ora 16.00, în Parcul Politehnicii (din Kiev), șase ofițeri de recrutare se plimbă în căutare de bărbați”.

Anxietate

Andrii, un tânăr din Kiev, a declarat reporterilor Le Monde că are îndoieli cu privire la interesul acestor canale de știri care alimentează „anxietatea”, în vreme ce permit în același timp identificarea locurilor în care civilii pot merge fără să se intersecteze cu un ofițer.

Unii dintre prietenii săi le consultă cu regularitate. Alții au ales pur și simplu „să stea acasă”, explică tânărul. „Mai ales cei care locuiesc cu părinții lor, care sunt îngrijorați pentru copiii lor”, adaugă el.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Andrii oferă, de asemenea, exemplul cumnatului său, care nu mai călătorește în țară pentru a evita gările, despre care se știe că sunt pline de recrutori.

Tânărul nu este îngrijorat pentru că, în calitate de student, nu poate fi recrutat deocamdată. Acest lucru îi convine, pentru că, dacă înainte de război își imagina că se va înrola în forțele armate, „într-un mod romantic”, acum nu mai vrea să o facă.

„Înainte mă gândeam să îmi abandonez studiile, dar acum prefer să rămân așa, pentru că este un statut care îmi permite să mă plimb prin oraș fără teamă”, explică el.

Tânărul refuză, de asemenea, să părăsească țara din motive sentimentale, dar și „pentru că există doar modalități ilegale de a pleca”.

Alții o fac totuși. Legea marțială le interzice bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara, iar cele câteva excepții care existau pentru diverse categorii profesionale au devenit mai rare de-a lungul lunilor.

Studenții ucraineni nu mai pot trece granița pentru a se înscrie la o universitate străină, deoarece există mulți studenți falși care încearcă să părăsească țara cu acest statut, pentru a se instala în altă parte.

De asemenea, călătoriile din motive culturale au fost practic eliminate, de când un comediant care a plecat în Turcia cu un permis temporar a anunțat că nu se va mai întoarce în Ucraina. „A stârnit controverse”, spune Andrii, care explică și că condițiile de obținere a permisului au devenit foarte dificile.

Rămân mijloacele ilegale, documentele falsificate și trecerile frauduloase ale frontierei. Pentru această ultimă opțiune, spune tânărul, „toată lumea știe prețul, este de 7.000 de dolari pentru a părăsi țara”. O operațiune care se face pe propriul risc.

„Zece băieți s-au înecat într-un râu în timp ce încercau să treacă granița cu România”, spune el.

Un tânăr de 38 de ani a declarat pentru Wall Street Journal că a cheltuit aproape 10.000 de dolari pe trei scheme diferite pentru a pleca, ultima dintre ele – în care s-a dat drept lucrător umanitar – funcționând. În cele din urmă, a reușit să treacă granița în Polonia și apoi în Canada.

Autoritățile din Ucraina au declarat că peste 9.000 de bărbați au părăsit Ucraina în 2022 folosind documente de voluntari și lucrători umanitari, fără a se întoarce în perioada de timp permisă, scrie ziarul.

În acest timp, Ucraina a început să se bazeze tot mai mult pe ofițerii de recrutare pentru a înrola oameni, potrivit Wall Street Journal.

„Prețul pe care l-am plătit deja e prea mare”

Anton, un bărbat de 34 de ani din capitala ucraineană, a confirmat pentru Le Monde sentimentul ambivalent al oamenilor din Kiev. „Mulți oameni se tem și mulți spun că nu este problema lor”, a explicat Anton, care lucrează într-un restaurant din capitală.

Anton a luptat în primele trei luni de război într-o unitate de apărare teritorială. El a părăsit luptele după ce comandantul său i-a explicat că nu mai poate să-i plătească salariul și că „se poate întoarce la viața sa normală”.

Anton spune că nu verifică canalele Telegram care urmăresc mișcările poliției, deoarece este pregătit să se înroleze dacă va fi chemat la datorie. „Simt că am energia necesară pentru a lupta. Așa că este mai bine să fiu eu decât un prieten care nu vrea să o facă”, spune el.

În opinia bărbatului, unul dintre avantajele forțelor armate ucrainene este faptul că, uneori, acestea le permit soldaților să se alăture unei unități la alegere.

El dă exemplul fostului său comandant al apărării teritoriale, care îl sună din când în când, „în glumă”, pentru a-l ruga să li se alăture, deoarece „ar vrea să lupte împreună”. „Toți avem nevoie de oameni cu care să ne simțim bine”, a spus el.

În ceea ce privește mobilizarea forțată, Anton a insistat că Ucraina este „un stat de drept”. „Dacă nu vreți să luptați, nu răspundeți la convocare”, spune el.

Astăzi, foștii săi tovarăși de arme luptă în jurul orașului Bahmut, orașul devastat asupra căruia armata rusă și soldații Grupului Wagner își concentrează eforturile din vară. Situația descrisă de soldați: „un iad”.

„La început, liderii le-au spus că îi trimit în linia a doua. Dar când au ajuns la bază, li s-a spus că se vor alătura primei linii. Și, în cele din urmă, au ajuns în linia minus unu”, râde Anton.

Unii dintre prietenii săi nu au fost suficient de bine pregătiți, mai spune el. „Li s-au dat arme, dar nu au avut timp să se antreneze”. În opinia lui Anton, desfășurarea acestor forțe mai puțin experimentate este necesară în timp ce „trupele noastre de elită se antrenează în străinătate” pentru a se pregăti pentru o contraofensivă.

Un alt bărbat din Kiev, soldatul și avocatul Masi Nayyem, care a fost grav rănit în luptă în iunie 2022, a recunoscut că forțele armate au mare nevoie de recruți pentru a compensa pierderile suferite după mai mult de un an de război.

Întrebat despre pierderile de vieți omenești, bărbatul a ezitat, înainte de a răspunde pentru Le Monde: „Mulți oameni mor. Dar prețul pe care l-am plătit deja este atât de mare, încât cu siguranță nu ne vom opri pentru alte mii de oameni”.

Urmărește-ne pe Google News