Kilometrul ”0” al României, pedepsit de sovietici prin îngropare și de CNAIR… din greșeală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Compania Națională de Adminstrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat oficial că are intenția să realizeze Autostrada ”Sibiu – Pitești”. Doar că asemenea autostradă nu poate exista! Există doar autostrada Pitești – Sibiu, pentru că drumurile încep dinspre centru, dinspre Kilometrul ”0” din București, către hotare, nu invers. Un Kilomtetru 0 chinuit, care ar fi trebuit să aibă și o statuie a lui Făt Frumos, dar…
În fiecare țară de pe glob ”kilometrul zero” are o importanță deosebită și face parte din patrimoniul național, cultural și tehnic al națiunii respective.
”Cel mai vechi și important kilometru zero încă mai supraviețuiește la Roma - Milliarul Aureum – ridicat de împăratul Caesar Augustus lângă Templul lui Saturn în forul central al capitalei imperiului roman. Augustus a construit acest monument în anul 20 î. CH., reprezentând punctul de pornire al celebrei expresii ”Toate drumurile duc la Roma”.
În China, punctul zero al drumurilor este situat în Piața Tiananmen, în Franța kilometrul 0 se află în fața intrării principale a catedralei Notre Dame, în Rusia se află în Piața Roșie, în Spania în Puerta del Sol din Madrid și exemplele ar putea continua”, ne-a spus profesorul Costel Marin, directorul revistei ”Drumuri/Poduri”.
Și țara noastră are un ”Kilometru 0”, unul cu o istorie plină de tâlc.
Locul de unde se măsoară toate drumurile României este reprezentat de un monument amplasat lângă Biserica Sf. Gheorghe din Bucuerști. Monumentul a fost realizat de sculptorul Constantin Baraschi, în 1937, cel care a constribuit și la realizarea decorațiunilor Arcului de Triumf.
Inițial a purtat numele ”Piatra Militară”
Baraschi este cel care a realizat sculptura, proiectul fiind conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu. Monumentul urma să se numească ”Piatra Militară” și să fie compus dintr-un bazin circular cu o roză a vânturilor având înscrise numele și stemele provinciilor românești.
În mijlocul acestei construcții urma să fie amplasată o statuie reprezentându-l pe Sfântul Gheroghe omorând balaurul. Patriarhia Română a refuzat proiectul considerând că acesta ar încălca cea de-a doua poruncă, ”să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor care sunt în ceruri sau pe pământ sau în apele mai jos decât pământul”.
Chiar și Făt Frumos a fost gonit de la ”Kilometrul 0”
Sculptorul Constantin Baraschi a propus atunci ca în locul statuii Sfântului Gheorghe să fie amplasată o statuie care să îl reprezinte pe Făt Frumos! Nici această idee nu a fost acceptată, timpul a trecut și a început războiul.
După sfârșitul acestuia stemele și numele Bucovina și Basarabia au trebuit să dispară din cauza ocupației ruse, sfera a fost demontată, iar bazinul acoperit cu pământ de sovietici, până în anul 1952. Restaurarea monumentului a fost făcută abia în 1998, extrem de greu din cauza dispariției schițelor originale și absenței unor fotografii sau desene ale acestuia.
