Familia celui mai bogat om din Germania, Klaus-Michael Kühne, a colaborat cu naziștii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Klaus-Michael Kühne, în vârstă de 87 de ani, are o avere de 42,9 miliarde de dolari, fiind cel mai bogat om din Germania, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Principala sursă a averii sale este afacerea sa de familie Kühne + Nagel, cea mai mare companie de transport de mărfuri din lume. Jurnalistul David de Jong vorbește, într-un articol publicat în revista Vanity Fair, despre trecutul întunecat al acestei averi, formată din bani obținuți din colaborarea lui Kühne + Nagel cu regimul nazist, relatează publicația Meduza.
Cuprins:
Kühne este și principalul acționar al companiei aeriene Lufthansa, al unei alte companii de transport Hapag-Lloyd, al distribuitorului de produse chimice Brenntag, al clubului de fotbal Hamburg și al companiei de autobuze Greyhound.
Compania Kühne + Nagel a fost fondată în 1890 de antreprenorii Friedrich Nagel și August Kühne, bunicul lui Klaus-Michael. În 1907, Nagel, care nu avea copii, a murit, iar partea sa din companie a fost transferată partenerului său în testament. Kühne a murit în 1932, după care fiii săi Alfred (tatăl lui Klaus-Michael) și Werner au preluat compania. Coproprietarul companiei la acea vreme era și evreul Adolf Maas, care deținea 45% din sucursala din Hamburg. Cu toate acestea, în aprilie 1933, la doar trei luni după ce Adolf Hitler a devenit cancelar al Reichului, Maas a renunțat la partea sa în favoarea fraților Kühne. Motivul oficial al acestei decizii, după cum rezultă din arhiva familiei Maas din Muzeul Holocaustului din Montreal, a fost „incapacitatea de a îndeplini obligațiile față de companie”.
În Germania nazistă, astfel de formulări erau adesea folosite ca pretext pentru a priva evreii de funcții de conducere în companii, notează Vanity Fair.
„Acesta nu a fost un acord profesional gratuit. Familia Kühne a folosit situația politică în beneficiul ei. Nu a fost o coincidență că contractul (cu privire la ieșirea lui Maas din afaceri) a fost întocmit în primăvara anului 1933. Înainte de venirea lui Hitler la putere, Maas nu ar fi semnat un astfel de document. Toate acestea au avut loc în cadrul așa-numitei arianizări: evreii au fost expulzați din propriile companii”, a explicat istoricul german Frank Bayor.
După război, Kühne au susținut că originile lui Maas amenințau cu probleme compania, așa că Maas a decis să plece voluntar pentru a nu-și expune partenerii.
La nouă zile după ce Maas a părăsit compania, frații Kühne s-au alăturat NSDAP, partidul nazist care a rămas singurul legal în Germania în vara anului 1933. În 1937, anul în care s-a născut Klaus-Michael, Kühne + Nagel a primit premiul statutul de „firma model”. În perioada în care Hitler era la putere, acesta era titlul dat companiilor care colaborau cu autoritățile și mulțumeau conducerea țării din toate punctele de vedere.
În 1938, frații Kühne au preluat controlul sucursalei germane a companiei cehe de transport Alfred Deutsch, care aparținuse anterior evreului Leo Levitus. Vanity Fair a reușit să găsească în arhivele orașului Hamburg documente care arată că această preluare a făcut parte și din procesul de arianizare.
Exporturi cu bunurile evreilor deportați
După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, Kühne + Nagel a făcut afaceri în teritoriile ocupate, inclusiv exportând bunuri ale evreilor deportați.
Din documentele consultate de jurnalistul Vanity Fair reiese că afacerea lui Kühne s-a extins semnificativ în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, de la șapte filiale în Germania la începutul anului 1939 la 26 în Europa până la sfârșitul lui 1944. Conducerea companiei a recunoscut că a furnizat arme armatei germane.
Cu toate acestea, principala sursă de venit a companiei a fost scoaterea proprietăților evreiești din teritoriile ocupate între primăvara anului 1942 și vara anului 1944. Nevoia de bunuri și mobilier de uz casnic a crescut mult în Germania la acea vreme din cauza distrugerilor provocate de britanici și de bombardamentele americane. În ianuarie 1942, Hitler a decretat că toate bunurile mobile aparținând evreilor din Europa de Vest (Țările de Jos, Franța, Belgia și Luxemburg), supuși deportării, urmau să fie livrate Reichului pentru redistribuire.
Conform Vanity Fair, navele închiriate de filiala olandeză Kühne + Nagel au transportat, doar în decembrie 1942, din Tările de Jos până în Germania, 307 cutii de tacâmuri și porțelan, 105 paturi, 93 de cadre de pat, 91 de sobe, 62 de noptiere, peste 30 de ceasuri, 17 mese de călcat, 11 suporturi pentru umbrele, 10 șezlonguri și două cărucioare pentru copii, acestea fiind proprietăți care au fost confiscate de la evreii olandezi.
„Au contribuit la distrugerea economică a evreilor europeni”
Istoricul Johannes Beermann-Schön de la Universitatea Goethe din Frankfurt a declarat pentru Vanity Fair că șefii Kühne + Nagel cunoșteau originile proprietății.
„E posibil să nu fi știut că proprietarii erau uciși. Cu toate acestea, ei au contribuit la distrugerea economică a evreilor europeni”, a declarat Beermann-Schön.
Un alt istoric, Frank Bajor, spune că Kühne + Nagel deținea monopolul asupra transportului în teritoriile ocupate. Potrivit acestuia, din punct de vedere etic, activitățile companiei la acea vreme erau comparabile cu cele ale companiilor care furnizează pesticide pentru camere de gazare sau construiau crematorii în lagărele morții.
Pe lângă mobilier și articole de uz casnic, Kühne + Nagel a exportat și artă din teritoriile ocupate. În 1944, compania a „pierdut” 14 tablouri în timpul transportului de la Paris în Germania, inclusiv șapte de Matisse, unul de Picasso, Modigliani, Gauguin, Cézanne și Pissarro. Soarta acestor lucrări este necunoscută. Potrivit experților, dacă toate ar fi autentice, valoarea lor ar fi astăzi de zeci, posibil sute de milioane de dolari.
În perioada nazistă, averea fraților Kühne a început să crească rapid, astfel că, începând din 1933, ei au câștigat aproximativ 175.000 de Reichsmarks pe an, echivalentul a 3,4 milioane de dolari actuali. Până în 1942, câștigurile anuale ale fiecărui frate erau de 4,6 milioane de dolari.
„Industriași naziști de rang înalt”
După război, ei nu au fost trași la răspundere pentru legăturile loc cu regimul nazist. În rapoartele postbelice ale agențiilor de informații americane, frații Kühne erau numiți „industriași naziști de rang înalt”, în timp ce anchetatorii britanici i-au descris drept „naziști importanți”.
După Războiul Rece, compania a asigurat acoperire pentru ofițerii de informații vest-germani: agenții vest-germani erau pe statul de plată al lui Kühne + Nagel, permițându-le să se deplaseze prin Europa fără a trezi suspiciuni.
Klaus-Michael Kühne a preluat compania la 21 de ani
În 1952, Werner, care nu avea familie, s-a mutat în Africa de Sud și i-a transferat partea din companie fratelui său, iar trei ani mai târziu, a murit. La sfârșitul anilor 1950, singurul fiu și moștenitor al lui Alfred Kühne, Klaus-Michael, în vârstă de 21 de ani, a preluat compania, iar la 29 de ani, în 1966, i-a succedat tatălui său ca șef al Kühne + Nagel. Sub conducerea lui, compania și-a consolidat statutul de cel mai mare transportator din lume.
În 1975, Klaus-Michael a mutat sediul din Germania în Elveția, unde legile fiscale erau mai blânde. De atunci, compania a continuat să se extindă. Anul trecut, veniturile sale au fost de 30 de miliarde de dolari, iar în prezent, Kühne + Nagel are 1.300 de birouri în 100 de țări, cu peste 80.000 de angajați.
Activități de caritate
Preocupat de actele de caritate, Klaus-Michael Kühne a donat 70 de milioane de euro pentru lansarea și dezvoltarea unei universități de logistică și a investit câteva milioane în construirea unei filarmonici în Hamburg, orașul său natal.
Până de curând, el a fost sponsor al Festivalului literar de la Hamburg, iar premiul principal al acestui eveniment, în valoare de 10.000 de dolari, i-a purtat numele. Cu toate acestea, în 2022, doi autori au refuzat să participe la competiție, din cauza legăturilor familiei cu naziștii. De atunci, premiul a fost redenumit. Anul acesta, festivalul nu a mai avut loc pentru că organizatorii nu au reușit să găsească un nou sponsor.
„Kühne + Nagel a trebuit să facă eforturi pentru a supraviețui în vremuri întunecate”
Compania refuză să dezvăluie arhive care ar permite istoricilor și jurnaliştilor să afle detalii despre colaborarea vechii conduceri cu regimul nazist. În 2022, Kühne a susținut că documentele din perioada celui de-Al Treilea Reich au fost distruse în bombardamentele de la Hamburg și Bremen.
În 2014, miliardarul a angajat un institut de cercetare independent pentru a scrie o carte pentru cea de-a 125-a aniversare a companiei. Când s-a dovedit că cercetătorii au inclus un capitol despre activitatea companiei în perioada celui de-Al Treilea Reich, Kühne a declarat că tatăl său „nu era nazist”, iar după ce specialiștii au refuzat să elimine o parte din studiul de 180 de pagini, omul de afaceri a refuzat publicarea acestuia.
De asemenea, când la televiziunea germană a fost difuzat un scurt documentar despre implicarea Kühne + Nagel în jefuirea evreilor, compania a reacționat, afirmând că, la fel ca alte companii care existau înainte de 1945, „Kühne + Nagel a fost implicată în efortul de război și a trebuit să facă eforturi pentru a supraviețui în vremuri întunecate și dificile”.
„Compania este conștientă de acțiunile rușinoase ale celui de-Al Treilea Reich și regretă implicarea sa în unele dintre ele în numele regimului nazist. Nu trebuie uitat nici condițiile de existență sub dictatură, nici faptul că compania a reușit să supraviețuiască frământărilor războiului și să-și asigure viitorul”, se mai precizează în declarație, aceasta fiind singura recunoaștere oficială de către Kühne + Nagel a colaborării cu naziștii.
„Aș putea înțelege dacă oamenii ar pune aceste întrebări la 10 sau 20 de ani după război. Amintirile erau proaspete atunci. Iar făptașii nu erau încă morți. Dar mi se pare ciudat să revin la asta după 70 de ani. La un moment dat, trebuie să lași totul să se calmeze”, a spus Kühne în 2022.
Pe de altă parte, Barbara Maas, nepoata fostului partener al fraților Kühne, care a murit într-un lagăr de concentrare, crede că adevărul ar trebui să iasă la iveală.
„Poate fi naiv, dar cred că putem învăța din trecut. Dar pentru a face acest lucru, este important să înțelegeți ce s-a întâmplat. Crimele împotriva umanității nu își pierd niciodată actualitatea”, a afirmat aceasta.
Foto: Profimedia
Senator2024 23.09.2024, 14:51
Toată lumea a colaborat ma refer la seniori...După acel zâmbet fals al germanilor se ascunde un comportament rece, o mentalitate nazistă, vezi doamne corecta dar dacă începi sai cunosti mai bine,atât seniori cât și cei tineri, ajungi la concluzia ca mai corectă este populația României cu mult in fața lor.....