La aceste carti s-a lucrat 100 de ani

Se munceste la el de peste un secol. Sute de specialisti apartinand Institutelor de Lingvistica din Bucuresti, Cluj si Iasi si-au dedicat ani din viata ca sa-l realizeze. In sfarsit, anul acesta, va fi terminat. Este vorba de Dictionarul Limbii Romane, numit si ‘al Academiei’ sau ‘Dictionarul-Tezaur’, ce include practic toate cuvintele folosite in limba romana, de la cele mai vechi, la cele mai noi, adica peste 175.000.

Zeci de volume umplu cateva rafturi intr-una din salile Institutului de Lingvistica ‘Iorgu Iordan-Rosetti’. Directorul institutului si vicepresedinte al Academiei Romane, Marius Sala, unul dintre coordonatorii imensei lucrari, mangaie copertile – multe refacute – vechilor tomuri. ‘Noi avem o traditie a dictionarelor neterminate. De aceea e atat de important ca reusim in 2008 sa finalizam aceasta opera inceputa acum mai bine de un secol’, spune specialistul in lingvistica. Dar ce este, de fapt, o astfel de lucrare? ‘E un dictionar general al limbii, cuprinzand toate cuvintele care exista sau au existat in limba romana’, imi spune academicianul. Adica aproape orice cuvant, fie ca e vorba de termeni vechi (arhaisme), de termeni noi (neologisme), de termeni tehnici, de cuvinte ‘populare’, folosite doar de anumite grupuri de oameni etc.

Istoria monumentalei lucrari a inceput in anul 1906

Povestea celui mai detaliat dictionar al limbii romane, asa cum este el cunoscut in toate tarile civilizate ce au un astfel de Dictionar-Tezaur, incepe, de fapt, prin 1869, cu prima incercare de constituire a lui, facuta de A.T. Laurian si I.C. Massim, carora le-a urmat B.P. Hasdeu. Cum tentativele acestora au nascut multe critici si dispute, in ianuarie 1906 Academia Romana ii incredinta lui Sextil Puscariu, cel mai mare lingvist roman, dar care avea doar 29 de ani in acea vreme, sarcina unei noi incercari. Timp de 43 de ani, el si echipa sa de lingvisti de la Cluj au elaborat si publicat cuvintele apartinand literelor A, B, C, D (doar partial), F, G, H, I, J si L, pana la cuvantul ‘lojnita’. Aceasta serie totaliza peste 3.100 pagini de tipar si circa 60.000 de cuvinte si variante. In perioada 1949-1952, lucrarile au fost continuate sub conducerea lui Iorgu Iordan, intrerupte apoi vreme de sapte ani si reluate in 1959, cand alaturi de Iorgu Iordan au mai fost cooptati academicianul Alexandru Graur si Ion Coteanu.

S-au intocmit sase milioane de fise ale cuvintelor

Din 1965 pana azi s-au publicat 26 de volume, pentru ca, la final, lucrarea sa aiba, in total, 36 de volume, cu circa 14.000 de pagini si aproximativ 175.000 de cuvinte si variante ale acestora ce au necesitat redactarea a peste sase milioane de fise. ‘Anul acesta se vor termina literele D, E si L. Nu s-a intervenit la literele ce erau deja gata. S-a lucrat la literele noi, neabordate pana acum, si la completarea cuvintelor apartinand literelor ce erau incomplete in redactare’, spune profesorul Sala.

Intr-una din incaperile Institutului se afla si biroul Monicai Busuioc, cercetator stiintific, sefa Departamentului de Lexicografie si Lexicologie a Institutului si redactorul responsabil cu lucrarile echipei de la Bucuresti. De 40 de ani se numara printre cei care trudesc la uriasul dictionar. Doar ea, singura, a facut peste 200.000 de fise.

‘Stransesem, la un moment dat acasa, vreo unsprezece cutii pline cu fise. Le pusesem pe fotolii, pe canapeaua din sufragerie, peste tot’, marturiseste ea. Zambind, adauga ca termenii ‘rusinosi’ nu au fost consemnati: ‘Oricum, unii dintre ei sunt „prinsi” si explicati in „Micul Dictionar al Limbii Romane” (MDA), precum si in „Dictionarul Explicativ Ilustrat” (DEXI). Insa, asa cum spunea domnul profesor Sala despre dictionarul acesta, hai sa-l terminam o data, sa-l avem de la A la Z’, adauga Monica Busuioc.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE