Ce lecții putem învăța de la grecii antici, în pandemia de coronavirus. Cheltuielile masive într-o criză au dus la consecințe sângeroase și polarizare socială
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Creșterea cheltuielilor ca răspuns la criza pandemiei nu este o idee nouă, ci își are rădăcinile în Grecia Antică. În urmă cu aproape 2500 de ani, oamenii din Atena Antică aveau un plan asemănător - care a reușit să facă față amenințării majore cu care s-au confruntat. Însă odată depășită criza a apărut și reversul medaliei: societatea ateniană a fost distrusă de un hățiș de acuzații de ordin politic, spune Mark Munn, profesor în Istoria Greciei Antice și în Arheologie greacă la Pennsylvania State University, potrivit The Conversation.
Cuprins:
Mark Munn face o paralelă între pandemia de coronavirus cu care ne confruntăm azi și Războiul Peloponesiac ( 431-404 î.Hr), atunci când Atena și Sparta au dus o luptă aprigă pentru supremație.
O mobilizare masivă
În 406 î.Hr., Atena, o mare putere a Mării Mediterane antice, care își construise economia pe comerțul maritim, s-a confruntat cu o criză. În ciuda succeselor recente în luptă, profunde diviziuni partizane în ceea ce privea conducerea militară, a lăsat forțele vulnerabile în fața atacului. Asta, în timp ce Sparta, orașul rival, câștigase sprijinul Persiei și construia o flotă care putea contesta controlul mării al Atenei. Când spartanii au lovit, au pus în defensivă flota ateniană, acum slăbită, și au amenințat că o vor zdrobi.
<strong>Puși în fața unui dezastru inevitabil, atenienii s-au raliat să răspundă, accelerând un program de construcție navală deja în curs, prin mobilizarea tuturor resurselor imperiului lor.</strong>
Au impus un nou impozit pe averea personală și s-au strâns bani în plus și prin topirea statuilor de aur ale Victoriei care au fost ridicate pe citadela Atenei. Din monedele obținute s-a cumpărat pin macedonean pentru a face vâsle și pentru a alimenta triremele, cele mai avansate nave de luptă pe care lumea le văzuse.
Ca să tragă la vâsle, au fost chemați toți bărbații atenieni în putere, inclusiv cavalerii, care, în mod normal, nu se ocupau cu navigația. Chiar și așa, nu a fost suficient. Atenienii au oferit cetățenia tuturor străinilor rezidenți și sclavilor care erau dispuși să slujească.
<strong>Astfel, în mai puțin de o lună, atenienii au adunat o flotă de trireme suficient de puternice pentru a ataca flota spartană și a recâștiga controlul asupra mării.</strong>
O victorie care a costat scump Atena
În mijlocul verii anului 406 î.Hr., flotele ateniene și spartane s-au întâlnit în luptă în apele dintre insula Lesbos și coasta Asiei Mici. Este cunoscută sub numele de bătălia de la Arginusae, după micile insule din largul coastei asiatice care au servit ca bază pentru flota ateniană; astăzi sunt insulele turcești Garip și Kalem în apropierea orașului Dikili.
Atena a obținut o victorie zdrobitoare, l-au ucis pe comandantul spartan și au distrus aproape jumătate din flota sa. Însă victoria a fost una extrem de scumpă. Atena a pierdut: 25 din cele 150 de trireme, fiecare având un echipaj format din 200 de bărbați. Dar majoritatea corăbiilor pierdute, care transportau peste 4.000 de oameni, s-au pierdut în larg și au intrat într-o furtună care a venit în după-amiaza bătăliei.
<strong>Atena a fost salvată. Sparta a militat pentru pace, dar Atena a respins condițiile oferite, fiind încrezătoare în puterea sa maritimă și nu a vrut să facă compromisuri cu dușmanul.</strong>
Comandanții flotei, opt dintre cei 10 generali aleși anual de oamenii din Atena, au fost eroii zilei. La alegerile care au urmat în săptămânile următoare acelei bătălii, șase dintre ei au fost repuși la comandă.
Cei doi generali rămași s-au întors acasă pentru a îndeplini o parte vitală a serviciului public în Atena: o revizuire a activităților în acel an și un audit al cheltuielilor făcute în slujba cetățeanului.
Ce s-a întâmplat cu banii?
Pe măsură ce Atena se pregătise pentru luptă, tuturor generalilor li se dăduseră dat sume exorbitante de bani pentru finalizarea navelor, pentru a angaja echipaje și pentru a face ca navele să funcționeze la viteză și capacitate maximă. Însă, în graba de a termina treaba, banii nu au fost contabilizați.
<strong> Aceasta a fost o portiță pentru ca procurorii să înceapă investigațiile. Un politician popular, ”un câine de pază” al averilor poporului, a depus acuzații de infracțiuni financiare împotriva unuia dintre generalii flotei.</strong>
Ancheta a scos la iveală dovezi și mai puternice de abuz financiar și administrare defectuoasă în care au fost implicați alți generali, precum și primul general căruia i s-au adus acuzații.
Astfel, toți generalii care au fost la cârmă în timpul bătăliei au fost chemați înapoi la Atena, pentru a le fi audiate averile. Patru dintre cei șase rămași s-au întors acasă; ceilalți doi au ales să nu se întoarcă, temându-se de consecințele care îi așteptau acasă.
O încercare de a întoarce mesele
Generalii au fost judecați de oponenții politici, incluzându-i pe bărbații care serviseră pe nave în calitate de căpitani în timpul bătăliei și care cunoșteau infracțiunile financiare din timpul pregătirilor de luptă.
<strong>O dată condamnați, generalii s-au trezit cu toate proprietățile confiscate și cu cetățenia ateniană revocată, astfel schimbându-i din eroi naționali în paria.</strong>
Împreună, generalii au hotărât să se apere prin a ataca și ei: au acuzat doi dintre cei mai de seamă adversari ai lor, rivalii politici populari, care fuseseră ofițeri sub comanda lor, de faptul că nu și-au îndeplinit sarcinile de recuperare a echipajelor naufragiate. Era o acuzație gravă, invocând responsabilitatea pentru majoritatea victimelor din bătălii, ar fi putut lăsa pe acuzatori neeligibili ca să-i judece pe generali.
Strategia generalilor a ricoșat. Noi acuzații atât de serioase însemnau că întreaga problemă care viza toată adunarea ateniană, corpul de decizie suveran format din 5.000 până la 6.000 de atenieni.
Acolo, cei doi ofițeri acuzați s-au apărat împotriva acuzaților de neglijență la datorie, aducând propriul raport al generalilor de după bătălie, ceea ce a făcut lumină: nu neglijență umană – făcuseră salvările imposibile.
Acest lucru i-a înfuriat pe atenieni, care erau nervoși pe generalii care au încercat să scape într-un mod atât de transparent de propria lor răspundere, încât să-și acuze ofițerii de crime capitale. Ce a început ca o investigație de infracțiune financiară a devenit un concurs de blamat pentru pierderea de vieți omenești de după bătălie, mai spune profesorul Mark Munn, potrivit The Conversation, o platformă online, non-profit, care publică articole scrise de academicieni și cercetători din mai multe domenii.
Starea adunării a determinat rezultatul, care a fost că toți generalii erau responsabili de eșecul de a-și salva oamenii după bătălie. Documentele care ne-au rămas nu spun nimic despre rezultatul acuzațiilor de infracțiune financiară.
Verdictul cerea pedeapsa capitală: Toți cei șase generali care se întorseseră în Atena erau trimiși la moarte prin otrăvire cu cucută.
Furia mulțimii - sau justiție brutală?
Scriitorii care au înregistrat aceste evenimente erau majoritatea atenieni care erau consternați de manifestarea teribilă a furiei gloatei. Le-au spus povestea ca o eroare a justiției, o lecție a democrației ateniene în ultimul hal.
Dar condamnarea acestei decizii nervoase a întunecat faptul că totul a început cu uriașe cheltuieli ca răspuns la o criză urgentă.
Acțiunile care au părut necesare în toiul crizei au sfârșit ca acoperire a delapidărilor banului public. Dar odată trecută criza, oamenii au văzut aceste acțiuni într-o lumină diferită.
Aceia care au fost descoperiți că folosiseră panica momentului ca o oportunitate pentru câștigul personal, în cele din urmă au plătit cel mai mare preț.
<strong>Fără îndoială că o parte din motivul pentru care ei au fost judecați atât de aspru a fost pentru că atât de mulți dintre concetățenii lor fuseseră forțați să-și sacrifice proprile vieți într-o bătălie care i-a îmbogățit pe cei puțini și puternici.</strong>
S-a întâmplat acum 2.500 de ani.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
