UPDATE. Curtea Constituţională a admis unele sesizări privind articole din Legea dării în plată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituţională a discutat, marţi, pentru a doua oară excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de bănci cu privire la Legea dării în plată, pe care le-a grupat în patru speţe diferite la termenul de acum două săptămâni. CCR a admis, astfel, unele sesizări privind articole din Legea dării în plată, în timp ce alte sesizări au fost respinse ca inadmisibile.UPDATE 17:20. Decizia CCR cu privire la Legea dării în plată poate fi interpretată în sensul că predarea imobilului contra ştergerii datoriei la bancă nu va mai fi posibilă fără acordul băncii, a declarat avocatul Stan Tîrnoveanu pentru Agerpres.
"Am văzut minuta şedinţei CCR, însă trebuie să aşteptăm şi motivarea, pentru că ea este fundamentală, poate să aducă nuanţe foarte importante în vederea dezlegării situaţiei. Dar, se poate considera că darea în plată nu va mai putea funcţiona aşa cum a fost ea reglementată de legea 77 pe 2016, că CCR a avut în vedere faptul că majoritatea contractelor sunt sub imperiul vechiului Cod Civil, ceea ce nu ar putea fi sub controlul constituţionalităţii. Însă, cu certitudine, darea în plată fără acordul creditorilor nu va putea fi admisă", a declarat Stan Tîrnoveanu, care a reprezentat una dintre bănci în dezbaterea de la CCR.
Potrivit avocatului, se poate trage concluzia că s-a pornit la verificarea articolului 11 care vorbea de riscul de impreviziune.
"Impreviziunea înseamnă că atunci când am încheiat noi un contract, am avut în vedere o anumită situaţie. Dar, între timp, s-a schimbat foarte mult situaţia şi contractul devine deosebit de oneros pentru una dintre părţi. Şi atunci te poţi duce în faţa instanţei şi judecătorul să echilibreze contractul sau să îl înceteze. Acestea sunt remediile de drept comun", a explicat Tîrnoveanu.
În opinia acestuia, CCR a avut în vedere să dea deplină eficienţă unei instituţii aşa cum este ea reglementată de codul civil.
"Adică nu va mai fi darea în plată ca singura variantă ci, dacă instanţa va constata că a intervenit impreviziunea, să aplice impreviziunea. Însă dreptul discreţionar al împrumutatului de a preda bunul versus datorie nu cred că mai există", a adăugat Tîrnoveanu.
Legea trebuie modificată conform observaţiilor CCR în termen de 30 de zile, însă actul normativ ar mai putea suferi modificări, având în vedere că pe rolul Curţii mai sunt şi alte dosare.
UPDATE 13.16: Curtea Constituţională a admis, marţi, unele sesizări privind articole din Legea dării în plată. Anunţul a fost făcut de preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, care a precizat că alte sesizări au fost respinse ca inadmisibile.
O sintagmă din prevederile legii trebuie eliminată, iar anumite dispoziţii ridică probleme de imprevizibilitate. Prin urmare, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a afirmat că actul normativ este parţial neconstituţional.
''Legea a fost declarată parţial neconstituţională. (...) Dorinţa noastră este să dăm o soluţie dreaptă care să fie înţeleasă de bănci şi să fie acceptată de debitori. (...) Instanţele judecătoreşti vor fi obligate să se supună deciziei noastre şi să verifice problematica impreviziunii la contractele ce tind a fi încheiate prin darea în plată'', a spus Dorneanu, conform Agerpres.
''După analize repetate şi aprofundate, aprofundate pentru că au fost până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, din care pentru 581 abia suntem în faza de rapoarte, astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru opt dosare am amânat pronunţarea pentru 27 (octombrie - n.r.), dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Soluţia noastră este diversificată, împărţită - două admiteri, două respingeri. Puteţi să spuneţi că a fost un fel de judecată solomonică, dar nu a fost deloc aşa'', a declarat Dorneanu.
Potrivit președintelui CCR, sintagma ''precum şi din devalorizarea bunurilor imobile'' trebuie eliminată din lege.
''Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza 1 raportate la art 3 teza II, art. 4, art 7 şi art 8 din Legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi încât, în prezent, de aici încolo, instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii şi cu privire la riscuri şi cu privire la proporţionalitate'', a adăugat Dorneanu.
Totodată, CCR a respins mai multe excepţii de neconstituţionalitate ridicate la această lege.
''Am respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza I raportate la dispoziţiile art. 3 teza I, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 teza II din Legea 77/2016 privind darea în plată, pentru că din analiza noastră a rezultat că toate contractele care s-au încheiat în perioada 2007 - 2009 sunt sub imperiul celuilalt Cod civil. Şi atunci toată teoria noastră cu imprevizibilitatea nu se aplică în aceste cazuri. (...) Am respins, de asemenea, ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 11 teza I raportat la celelalte dispoziţii din Legea 77. Deci toate celelalte articole considerate neconstituţionale au fost apreciate de noi ca întrunind condiţii de neconstituţionalitate şi am respins ca neîntemeiată excepţia sub acest aspect'', a arătat Dorneanu.
Curtea Constituţională a discutat pe 11 octombrie 33 de dosare în care băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată, din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a actului.
La şedinţa de acum două săptămâni, judecătorii CCR au amânat dosarele, după ce ele au fost conexate în patru speţe diferite, în funcţi de obiectul sesizării şi articolelor invocate ca fiind neconstituţionale.
În şedinţa de marţi, discuţiile vor fi reluate, fiind posibilă chiar şi o pronunţare.
În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ, urmând ca judecătorii Curţii să decidă dacă marţi vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor dezbate în separat.
Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puţin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.
Reprezentanţii băncilor au pledat în faţa Curţii Constituţionale pentru declararea ca neconstituţională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituţie şi impune voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai
Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.
Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.
De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.
