Liber la cuvânt | Bin Laden şi Elvis

Una dintre cele mai bune caricaturi pe care le-am văzut în viaţa mea a apărut în Newsweek, în 2002. Patru-cinci generali americani, destul de corpolenţi şi transpiraţi, priveau chiorâş harta Afganistanului. Pe faţa lor se citea deznădejdea, iar caschetele erau împinse pe spate a neputinţă. Textul caricaturii era următorul: “Domnule preşedinte, permiteţi să raportez! Am două veşti: una bună şi alta rea. Nu l-am găsit încă pe bin Laden. Dar vestea bună este că am dat de Elvis!”.
Temutul lider al organizaţiei Al Qaeda a fost, în sfârşit, anihilat. După zece ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie, o cifră surprinzător şi ciudat de rotundă. Fostul agent CIA a fost vânat pe întreaga faţă a pământului. Surprinzător, bărbosul devenit spaima copiilor americani trimitea mesaje exact când în SUA erau momente de cotitură: ba trebuia votat de Congres bugetul apărării, ba preşedintele făcea vreun bucluc. Când Unchiul Sam era la ananghie, hop şi nea Bin!
Dar asta-i altă poveste. Unii s-au bucurat, alţii s-au întristat, deşi personajul era de mult o umbră, un cadavru ambulant. În Românica, ştirea a făcut senzaţie, mai ales că-i secetă de ştiri “tari”. Imediat au apărut bezmetici care au vorbit de răzbunare, de valuri de sânge, de atentate. Şi cum suntem aliaţi cu SUA, logic suntem ţinte. Teroriştii din Al Qaeda urmează să atace Băileştiul, Caracalul şi Băicoiul!
În zadar a ieşit SRI cu un comunicat că-i linişte şi nivelul antiterorist e menţinut la albastru-precaut. Degeaba CSAT a liniştit populaţia. Nişte debili, răspândaci de panică, vor neapărat sânge! Bombe! Atât îi duce capul!

Urmărește-ne pe Google News