Liber la ţuică!

«E bine că nu ne mai taxează»

După lungi căutări, pentru că lumea se ferea de noi de parcă eram portăreii veniţi să le pună sechestru pe alambic (n.r.- cazan), am găsit-o pe Maria Mazdrag şi pe soţul ei, nea Ion. “Sunt prune cumpărate din zona Drajnei, pentru că la noi, din păcate, se fac la doi, trei ani”, ne lămureşte tanti Maria, care ne arată cazanele de o tonă fiecare, pline ochi cu prune, puse la fermentat în curte. Familia ei face ţuică dintotdeauna şi e recunoscută în întreaga ţară. “Avem şi mulţi bucureşteni care vin să ia de la noi o ţuică bună şi curată de prune. E bine că nu ne mai taxează statul, că eram ca pe vremea răposatului (n.r. – Ceauşescu). Atunci era mai rău, pentru că dădeam 66% cotă la Vinalcool”, completează tanti Maria.

Cum se face ţuica de Vălenii de Munte

Pentru a obţine o ţuică bună, curată, “din aceea de-a noastră, de Văleni, de 32 de grade”, tanti Maria ţine prunele la fermentat cam două luni, până se formează borhotul, din care, mai apoi, la povarnă (n.r. – instalaţie de făcut ţuică sau rachiu), nea Ion scoate în jur de 750 de litri de ţuică. “Secretul constă în cazan. Al nostru are peste 100 de ani vechime, iar noi facem ţuică în el din 1973”, ne spune mândru bărbatul.

Urmărește-ne pe Google News