Libertatea presei la „minim istoric” în 2025, România e pe locul 55, după Ghana. Europa rămâne totuși cel mai sigur loc pentru jurnaliști

Cuprins:

Impactul presiunii economice asupra jurnalismului

Conform raportului RSF, concentrarea proprietății media, presiunea din partea agenților de publicitate și a finanțatorilor, precum și alocarea netransparentă a ajutoarelor publice sunt principalele cauze ale acestei situații îngrijorătoare.

„Fără independență economică, nu poate exista o presă liberă. Când mass-media sunt constrânse financiar, sunt atrase într-o cursă pentru a atrage audiențe în detrimentul calității raportării și pot cădea pradă oligarhilor și autorităților publice care caută să le exploateze”, explică Anne Bocandé, Director Editorial RSF

„Când jurnaliștii sunt sărăciți, nu mai au mijloacele de a rezista dușmanilor presei – cei care promovează dezinformarea și propaganda. Economia media trebuie urgent restabilită într-o stare propice jurnalismului și care să asigure producția de informații fiabile, care este în mod inerent costisitoare”, mai adaugă Bocandé.

Concentrarea media și dominația platformelor online

Giganții tehnologici precum Google, Apple, Facebook, Amazon și Microsoft domină diseminarea informațiilor. Aceste platforme în mare parte nereglementate absorb o parte tot mai mare din veniturile din publicitate care ar susține în mod normal jurnalismul.

Cheltuielile totale pentru publicitate prin social media au atins 247,3 miliarde USD în 2024, o creștere de 14% față de 2023. Aceste platforme online împiedică și mai mult spațiul informațional contribuind la răspândirea conținutului manipulat și înșelător, amplificând dezinformarea.

Concentrarea proprietății media este un alt factor cheie în deteriorarea indicatorului economic al Indexului. Datele arată că proprietatea media este foarte concentrată în 46 de țări și, în unele cazuri, controlată în întregime de stat.

Situația în România

România se bucură de un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, oferind teren fertil pentru investigații de interes public incisive.

Cu toate acestea, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea media – în special în legătură cu fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile pieței subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.

În acest sens, țara noastră a scăzut cu 6 poziții în Indexul Mondial al Libertății Presei, de pe poziția 49, unde se situa anul trecut, pe poziția numărul 55.

Situația în Statele Unite

În SUA (locul 57, în scădere cu 2 poziții), indicatorul economic a scăzut cu peste 14 puncte în doi ani. Vaste regiuni se transformă în „deșerturi de știri” iar jurnalismul local este cel mai afectat de declinul economic.

Peste 60% dintre jurnaliștii și experții media intervievați de RSF în Arizona, Florida, Nevada și Pennsylvania sunt de acord că este „dificil să câștigi un salariu decent ca jurnalist”. 75% cred că „instituția media medie se luptă pentru viabilitate economică”.

Al doilea mandat al președintelui Donald Trump a intensificat această tendință. Pretexte economice false sunt folosite pentru a aduce presa în linie.

Aceasta a dus la încetarea bruscă a finanțării pentru Agenția SUA pentru Media Globală (USAGM), afectând mai multe redacții și privând peste 400 de milioane de cetățeni la nivel mondial de acces la informații fiabile.

Situația în alte țări

În Rusia (locul 171, în scădere cu 9 poziții), presa este dominată de stat sau de oligarhi apropiați Kremlinului. În Ungaria (locul 68), guvernul sufocă instituțiile critice la adresa politicilor sale prin distribuția inegală a publicității de stat.

În Georgia (locul 114, în scădere cu 11 poziții), legile privind „influența străină” sunt folosite pentru a reprima jurnalismul independent.

În Tunisia (locul 129, în scădere cu 11 poziții), Peru (locul 130) și Hong Kong (locul 140), subvențiile publice sunt acum direcționate către media pro-guvernamentale.

Chiar și în țări cu scoruri ridicate precum Australia (locul 29), Canada (locul 21) și Cehia (locul 10), concentrarea media este motiv de îngrijorare. În Franța (locul 25, în scădere cu 4 poziții), o parte semnificativă a presei naționale este controlată de câțiva proprietari bogați.

Interferența editorială

Raportul arată că interferența editorială agravează problema. În peste jumătate din țările și teritoriile evaluate (92 din 180), majoritatea respondenților au raportat că proprietarii media „întotdeauna” sau „adesea” limitau independența editorială a instituției lor.

În Liban (locul 132), India (locul 151), Armenia (locul 34) și Bulgaria (locul 70, în scădere cu 11 poziții), multe instituții își datorează supraviețuirea finanțării condiționate din partea unor persoane apropiate lumii politice sau de afaceri.

Majoritatea respondenților din 21 de țări, inclusiv Rwanda (locul 146), Emiratele Arabe Unite (locul 164) și Vietnam (locul 173), au declarat că proprietarii media interferează „întotdeauna” editorial.