Experți: Nu liliecii sunt de vină pentru coronavirus, ci oamenii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liliecii sunt considerați drept posibilă sursă a coronavirusului care face ravagii în întreaga lume, dar unii oameni de știință atrag atenția că nu ei sunt de vină pentru transferul bolii, ci oamenii, scrie CNN.
Cuprins:
Zoologii și experții în boli infecțioase au declarat pentru CNN că schimbarea comportamentului uman - de la distrugerea habitatelor naturale până la mișcarea intensă pe întreg globul - a permis bolilor care erau odinioară izolate în natură să circule în rândul populației foarte rapid.
Oamenii de știință nu sunt 100% siguri că boala își are originea în lilieci. Pentru a afla acest lucru ar trebui să izoleze virusul, în stare activă, în specia suspectă - un lucru greu de făcut.
Dar virusuri foarte similare precum cel care a cauzat COVID-19 au fost găsite în trecut în lilieci. Acest lucru a născut întrebări urgente cu privire la felul în care astfel de boli au trecut din comunitățile de lilieci - deseori neatinse de oameni - și s-au răspândit pe întreaga planetă.
Răspunsurile sugerează că oamenii trebuie să vină cu o abordare complet nouă pentru modul în care tratează habitatele naturale și planeta în general.
Un virus rezistent la febră
Liliacul este singurul mamifer care poate zbura, ceea ce îi permite să se răspândească în număr mare în mai multe zone. Asta înseamnă că liliecii pot adăposti un mare număr de agenți patogeni sau boli.
Dar zborul necesită și o cantitate semnificativă de energie, ceea ce înseamnă că sistemul imunitare al liliecilor a devenit foarte specializat.
”Când liliecii zboară au o temperatură maximă a corpului care seamănă cu febra”, spune pentru CNN Andrew Cunningham, profesor de Epidemiologie la Societatea Zoologică din Londra.
”Se întâmplă de două ori pe zi - când zboară pentru a se hrăni și când se întorc în cuib. Astfel, patogenii au evoluat pentru a rezista acestor temperaturi din organism”, spune expertul.
Cunningham spune că acest aspect ridică probleme potențiale atunci când bolile ajung în alte specii.
La oameni, spre exemplu, febra este mecanismul prin care corpul își ridică temperatura pentru a ucide un virus. Dar virusul care a evoluat în lilieci nu va fi cel mai probabil afectat de o temperatură mărită a corpului, spune expertul.
Dar totuși, de ce se transferă virusul de la lilieci la alte specii?
Cum ajunge virusul de la lilieci la oameni
Răspunsul este simplu, spune Cunningham și presupune o sintagmă cu care va trebui să ne obișnuim, deoarece este una care ne va schimba viețile: ”transfer zoonotic”.
”Cauza transferului zoonotic de la lilieci sau de la alte specii sălbatice a fost aproape mereu același - comportamentul uman. Activitatea omului este cea care cauzează acest fenomen”, spune Cunningham.
Expertul explică și cum are loc acest transfer.
Când un liliac este stresat - deoarece este vânat sau deoarece își pierde habitatul - sistemul său imunitar este afectat și animalul nu mai face față cu aceeași ușurință agenților patogeni pe care îi avea în organism.
”Credem că efectul stresului la lilieci funcționează ca la oameni. Ar permite practic infecțiilor să crească în intensitate și să dea pe dinafară”, spune Cunningham.
În cazul unui potențial epicentru al epidemiei, cum ar fi piața din Wuhan, unde numeroase animale sunt vândute pentru consum, amestecul potențial de virusuri este terifiant.
Dacă animalele sunt ținute în cuști, una lângă alta, alături de oameni, atunci șansele ca aceste virusuri să fie eliminate sunt mari.Andrew Cunningham, profesor de Epidemiologie
”Am sporit transporturile de animale - folosite pentru consum, pentru companie sau pentru medicină - la un nivel care nu a mai fost întâlnit”, spune și Kate Jones, șefa catedrei de Ecoogie și Biodiversitate la University College Londra.
”În același timp, distrugem habitatele naturale. Animalele se amestecă într-un mod nemaivăzut. Într-o piață vom avea numeroase animale în cuști, una peste alta”, spune Jones.
Din Africa în centrul Londrei, într-o singură zi
Atât Cunnigham cât și Jones observă că nu acesta este singurul factor care a favorizat epidemia.
Transferuri zoonotice de la animale sălbatice au mai avut loc, dar persoana care era infectată murea, probabil, sau se vindeca înainte de a transfera virusul unui număr mare de persoane.Andrew Cunningham, profesor de Epidemiologie
”În ziua de azi, cu transportul motorizat și cu avioanele, poți pleca dintr-o pădure din Africa pentru a ajunge într-o zi în centrul Londrei”, adaugă el.
Există două lecții pe care le putem învăța din această pandemie, cred experții.
În primul rând, nu liliecii trebuie învinovățiți, ba chiar sunt cei care ar putea să ajute oamenii la găsirea unei soluții.
”Felul în care interacționăm cu ei a dus de fapt la răspândirea pandemiei”, spune Cunningham, care crede că omul trebuie să își schimbe comportamentul.
Există zeci de mii de virusuri care așteaptă să fie descoperite. Ce trebuie să facem este să identificăm zonele de risc pentru aceste transferuri zoonotice și să le controlăm. Acesta ar fi cel mai eficient mod de a proteja omenirea.Andrew Cunningham, profesor de Epidemiologie
O altă lecție este aceea că distrugerea planetei îi poate afecta pe oameni mai repede decât au făcut-o generații de-a rândul, prin încălzirea globală.
”Nu este în regulă să transformi o pădure într-un teren agricol fără să înțelegi impactul pe care această activitate îl are asupra climatului, emisiilor de carbon, aparției bolilor sau a riscului de inundații”, spune Jones.
