Război în Ucraina, ziua 563 | Ucraina anunță că a câștigat teren la sud de Robotîne. Situația din alte zone

Serghei Aksionov, așa-zisul șef al Crimeei ocupate de Rusia, a declarat că un sistem de apărare aeriană rusesc a doborât sâmbătă seara, 9 septembrie, trei drone ucrainene în vestul și nord-vestul peninsulei, potrivit Ukrainska Pravda.

La ora 19:24, Aksyonov a anunțat că sistemul de apărare aeriană rusesc a doborât o dronă ucraineană în districtul de nord-vest al Crimeei și le-a cerut localnicilor să își păstreze calmul.

Aksyonov a adăugat la ora 20:38 că sistemul de apărare aeriană a doborât alte două drone în partea de vest a peninsulei ocupate de Rusia.

Armata daneză a confirmat că trei muzee din țară au pus la dispoziție șase tancuri funcționale Leopard 1A5, astfel încât antrenamentul să poată începe imediat. Se pare că tancurile din muzee erau în stare mai bună decât cele aproape 100 de vehicule blindate din depozitele sale, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Forbes a scris că cadeții ucraineni au început să sosească în luna mai. Danezii și-au asumat responsabilitatea pentru prima fază a antrenamentului de bază, în timp ce germanii au fost responsabili pentru a doua fază.

Antrenamentul a avut loc în Germania pe un program mai scurt de șase săptămâni, deoarece ucrainenii se mândresc deja cu o experiență de luptă semnificativă după 19 luni de război cu Rusia.

„Nu avem niciun motiv să le spunem ceva ce ei știu deja”, a declarat un instructor danez.

Un bombardament rusesc a rănit un bărbat în vârstă de 68 de ani în satul Kostobobriv, regiunea Cernihiv, sâmbătă, a anunțat procuratura regiunii Cernihiv, potrivit The Kyiv Independent.

De asemenea, mai multe ferme au fost afectate în urma atacului, potrivit autorităților.

Regiunea Cernihiv, care se învecinează cu Rusia și Belarus, este lovită în mod regulat de atacuri rusești.

Forțele rusești au vizat centrul orașului Cernihiv în dimineața zilei de 19 august, ucigând cel puțin șapte persoane, inclusiv un copil de șase ani.

Partizanii ucraineni au ucis un soldat rus și au rănit alți doi, aruncând în aer o mașină în Nova Kahovka, regiunea Herson, pe 9 septembrie, a anunțat Centrul Național de Rezistență, potrivit The Kyiv Independent.

Se pare că mașina a fost folosită pentru a proteja secțiile de votare înființate pentru „alegeri” false în teritoriile ucrainene ocupate, în timp ce Rusia încearcă să își consolideze controlul asupra acestor regiuni.

Partizanii au piratat, de asemenea, transmisiunile rusești din Crimeea ocupată, prezentând la televizor un videoclip pro-ucrainean care îndeamnă la boicotarea „alegerilor” false.

Alegerile ilegale din teritoriile ocupate au loc la aproape un an după ce Rusia a organizat referendumuri false de anexare în regiunile Zaporojie, Herson, Luhansk și Donețk, pe care Moscova le controlează doar parțial, și la nouă ani după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea.

Simulacrul de vot a început pe 31 august și este programat să se încheie pe 10 septembrie.

Forțele de apărare ucrainene și-au continuat operațiunile ofensive pe frontul de la Melitopol și operațiunile de asalt pe frontul Bahmut, câștigând teren la sud de așezările Robotîne din regiunea Zaporojie și Klishchiivka din regiunea Donețk, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

În total, în ultimele 24 de ore au avut loc 26 de lupte. Rusia a lansat 2 atacuri cu rachete și 29 de atacuri aeriene și a bombardat pozițiile forțelor ucrainene și așezările de 14 ori cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.

Pe fronturile Volîn și Polissia, nu au existat schimbări semnificative în situația operațională.

Pe fronturile Severia și Slobodskaya, armata rusă a efectuat lovituri aeriene asupra zonelor din interiorul și din jurul așezărilor Ambarne și Budarky din regiunea Harkov.

Peste 20 de așezări au fost supuse tirurilor de artilerie și mortiere, în special Karpovîciși Leonivka în regiunea Cernihiv, Novomykolaivka, Myropilske și Turia în regiunea Sumî și Huriv Kozaciok, Budarky și Starytsia în regiunea Harkov.

O dronă kamikaze folosită de polițiștii de frontieră ucraineni a lovit un post de comandă rusesc pe frontul din Kupiansk, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Garda Ofensivă este o inițiativă întreprinsă de Ministerul ucrainean de Interne de a înființa noi brigăzi de asalt în cadrul Gărzii Naționale, Poliției Naționale și Gărzii de Frontieră a țării.

„Gărzile de frontieră din brigada de asalt Stalevyi Kordon (Frontiera de oțel) a Gărzii Ofensive au descoperit un post de comandă inamic în timpul recunoașterii aeriene pe frontul din Kupiansk.

O dronă kamikaze a fost trimisă imediat și și-a făcut treaba în liniște.

Un SUV și o parte a clădirii au fost avariate în urma atacului.”

Ucraina va primi mai multe sisteme de apărare antiaeriană Gepard de producție germană pentru a-și proteja sistemul energetic, a declarat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda.

„Și vreau să le mulțumesc partenerilor noștri – avem un alt acord, Ucraina va primi mai mulți «gheparzi» pentru a ne proteja rețeaua energetică.

Dar ne mobilizăm toate forțele. Pentru a crește și mai mult aprovizionarea cu diverse sisteme de apărare aeriană și protecția fizică a obiectelor.”, a transmis Zelenski într-un mesaj video.

Președintele ucrainean a raportat cu privire la reuniunea din 9 septembrie a Statului Major al Comandantului Suprem Șef, în cadrul căreia s-a discutat, în primul rând, despre sustenabilitatea energetică a Ucrainei.

În teritoriile ucrainene ocupate se votează în aceste simulacre de „alegeri regionale”, în timp ce Rusia încearcă să își consolideze controlul asupra acestor regiuni, potrivit The Kyiv Independent.

Alegerile ilegale din teritoriile ocupate au loc la aproape un an după ce Rusia a organizat referendumuri false de anexare în regiunile Zaporojie, Herson, Luhansk și Donețk, pe care Moscova le controlează doar parțial, și la nouă ani după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea.

Votul a început pe 31 august și este programat să se încheie pe 10 septembrie.

Simulacrul de alegeri a fost condamnat pe scară largă atât în Ucraina, cât și în străinătate, oficialii afirmând că rezultatele vor fi fraudate în favoarea Rusiei.

O unitate militară rusă din Crimeea ocupată de Rusia a luat foc astăzi, a declarat Oleg Kriucikov, un consilier al liderului Crimeii, potrivit The Guardian.

El a respins afirmațiile potrivit cărora forțele ucrainene s-ar afla în spatele incendiului din Simferopol, numindu-l un incendiu obișnuit.

„Propaganda ucraineană caută să transforme orice incendiu din Simferopol într-o «victorie»”, a scris el pe Telegram. „Nu va funcționa”.

Ministerul ucrainean de externe a declarat că declarația comună a liderilor G-20 referitoare la invazia rusă în Ucraina nu este „nimic de care să fim mândri”, potrivit The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Oleg Nikolenko, a criticat declarația pentru că nu a numit în mod direct Rusia atunci când a făcut aluzie la faptul că statele acționează „în concordanță cu scopurile și principiile Cartei ONU în ansamblul său” și că statele se abțin de la „amenințarea sau utilizarea forței pentru a obține achiziții teritoriale împotriva integrității teritoriale și suveranității sau independenței politice a oricărui stat”.

„Este clar că participarea părții ucrainene ar fi permis participanților să înțeleagă mai bine situația”, a scris Nikolenko pe Facebook.

Nikolenko a declarat că este recunoscător țărilor occidentale care au făcut presiuni pentru o condamnare fermă a Rusiei.

În cele din urmă, Rusia a obiectat la o mare parte din formularea din jurul Ucrainei și a blocat un compromis care era „acceptabil de altfel pentru toți ceilalți”, a declarat un diplomat UE pentru Reuters.

Premierul indian Narendra Modi a anunțat, ținând cont de faptul că India prezidează în acest moment G20, că summitul a convenit asupra unei declarații comune, găsind formulări de compromis în aspectele legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit Ukrainska Pravda.

„În urma muncii asidue depuse de toate echipele, am ajuns la un consens cu privire la Declarația Summitului liderilor G20. Anunț adoptarea acestei declarații.”

Modi a spus că aprobarea declarației arată că participanții au reușit să găsească formulări de compromis în blocurile legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Premierul nu a oferit detalii cu privire la formulările asupra cărora s-a convenit.

Țările G20 au poziții foarte diferite în ceea ce privește chestiunea războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Țările occidentale sunt în favoarea unei condamnări mai ferme a Rusiei, în timp ce țările din Sudul Global doresc să se concentreze mai mult pe aspectele economice.

Reuters sugerează că formularea ar putea fi similară cu cea a declarației pentru summitul din 2022 din Indonezia. Aceștia au precizat că majoritatea țărilor condamnă Rusia pentru război, dar există și alte puncte de vedere.

Proiectul de declarație a summitului, pe care jurnaliștii l-au consultat, nu conținea încă niciun text în secțiunea privind situația geopolitică.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă, 9 septembrie, că sunt puse în aplicare planuri pentru a proteja energia și infrastructura critică a Ucrainei de rachetele și dronele rusești pe durata iernii, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Zelenski, aceste planuri sunt coordonate cu prim-ministrul Denis Șmîhal, cu Ministerul Energiei, cu companiile energetice de stat ucrainene Ukrenergo, Ukrhydroenergo și Naftogaz, precum și cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

„Toate sarcinile au fost atribuite. Lucrările sunt în curs de desfășurare”, a scris Zelenski pe Telegram.

Ucraina se pregătește, de asemenea, să protejeze porturile din regiunea Odesa și un coridor de cereale stabilit pentru a-și exporta produsele agricole în străinătate.

Marina ucraineană a înființat un coridor temporar pentru a proteja navele comerciale care părăsesc apele ucrainene de când Moscova a refuzat în iulie să extindă Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, negociată de Turcia și ONU.

De atunci, Rusia a lansat atacuri împotriva porturilor ucrainene din Marea Neagră și a rezervelor regionale de cereale.

Forțele rusești au început să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei în toamna anului trecut, aruncând țara în pene de curent generalizate în timpul iernii, provocând pagube de milioane de dolari și ucigând civili.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, a declarat la 3 septembrie că Ucraina își întărește apărarea aeriană pentru a se pregăti pentru potențialele atacuri în masă ale Rusiei asupra facilităților de infrastructură critică din această toamnă.

Rușii au bombardat satul Soniachne, din regiunea Herson, pe 9 septembrie, după cum a raportat Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiunea Herson. Un localnic în vârstă de 48 de ani a fost ucis, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

„În timpul zilei, Soniachne a fost atacată de armata rusă. Acestea au vizat locuințe. Un bărbat de 48 de ani a murit pe loc.”

Potrivit lui Prokudin, atacul continuă. „Rămâneți în siguranță”, a avertizat șeful administrației militare.

În cursul zilei trecute, din cauza atacurilor invadatorilor ruși asupra regiunii Herson, trei persoane au fost ucise și opt au fost rănite.

Liniile electrice din satul rusesc Terebreno au fost întrerupte în urma unui atac al forțelor ucrainene, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Armata ucraineană au tras pe 20 proiectile de artilerie asupra mai multor sate rusești, scrie The Guardian.

Acest lucru vine după o zi de atacuri din partea forțelor ucrainene, a spus Gladkov. Forțele ucrainene au tras 13 obuze de artilerie asupra Petrovka, alte trei asupra satului Ustinka și a punctului de control al vehiculelor din Nehoteevka și alte patru asupra satelor Zhuravlevka și Krasny Hutor.

Nu s-au înregistrat victime sau pagube, a precizat Gladkov pe Telegram.

Nouă gospodării, două anexe, o mașină și o fereastră a unei școli au suferit pagube după ce forțele ucrainene au atacat cu focuri de artilerie, iar apărarea aeriană a doborât o dronă deasupra orașului Valuiki.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, face apel la liderii G-20 să îndeplinească unele dintre cererile Rusiei pentru reînnoirea acordului privind cerealele, informează Ukrainska Pravda, care preia Bloomberg.

Turcia cere liderilor mondiali să ajute la asigurarea exporturilor rusești de alimente și îngrășăminte de către banca Lloyd’s Bank din Londra și să reconecteze Moscova la sistemul SWIFT pentru plăți internaționale, potrivit oficialilor turci citaţi de presă.

De asemenea, Turcia susţine că modalitatea de reînnoire a acordului este de a atenua unele dintre sancțiunile occidentale care, potrivit Moscovei, împiedică Rusia să importe echipamente agricole, cum ar fi tractoare sau piese de schimb pentru acestea.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe liderul nord-coreean Kim Jong Un cu cea de-a 75-a aniversare a proclamării Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC), pledând pentru întărirea cooperării bilaterale „în toate direcţiile”, a anunţat sâmbătă Kremlinul, informează Agerpres, care citează AFP.

„Sunt convins că graţie eforturilor noastre comune vom continua să consolidăm legăturile bilaterale în toate direcţiile”, a declarat Putin în mesajul de felicitare adresat lui Kim, citat de Kremlin.

„Aceasta corespunde în întregime intereselor popoarelor noastre” şi ajută la asigurarea „securităţii şi stabilităţii în Peninsula Coreeană şi în Asia de Nord-Est”, asigură liderul rus.

„Cu trei sferturi de secol în urmă, Uniunea Sovietică a fost prima care a recunoscut noul stat suveran care a apărut pe teritoriul coreean”, a declarat Putin, subliniind că „de atunci, relaţiile dintre ţările noastre se bazează mereu pe principiile prieteniei, bunei vecinătăţi şi respectului reciproc”.

„Vă doresc cu sinceritate o sănătate robustă şi succes, iar tuturor cetăţenilor Coreei de Nord le doresc pace şi prosperitate”, a conchis Vladimir Putin.

Coreea de Nord a organizat sâmbătă o paradă paramilitară pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a proclamării regimului nord-coreean, la care au participat delegaţii rusă şi chineză şi la care a asistat şi liderul Kim Jong Un, a relatat agenţia oficială de presă KCNA.

Evenimentul a fost o paradă a „forţelor paramilitare”, potrivit KCNA, şi nu a soldaţilor armatei regulate, ca de obicei. Aparent Phenianul nu a prezentat la această paradă arme interzisă, cum ar fi rachetele balistice intercontinentale. Imagini difuzate de mass-media de stat au arătat brigăzi paramilitare în uniformă, unele pe tractoare sau camioane mari roşii, în timp ce Kim şi fiica sa aplaudau şi zâmbeau.

Kim s-a întâlnit cu delegaţia chineză condusă de Liu Guozhong, vicepremier al Consiliului de Stat. Aceasta este cea de-a doua vizită în şase săptămâni a unor înalţi oficiali chinezi, într-un moment în care Phenianul îşi relaxează controalele anti-COVID la graniţă.

Cele două părţi şi-au anunţat intenţia de a continua să-şi „intensifice coordonarea şi cooperarea”, potrivit KCNA.

La eveniment au luat parte şi diplomaţi ruşi, precum şi un ansamblu de dansuri şi cântece al armatei ruse care a venit la Phenian cu această ocazie, a relatat aceeaşi media de stat nord-coreeană.

De altfel, Moscova şi-a sporit prezenţa oficială în Coreea de Nord cu puţin timp înainte de această paradă, ambasada sa la Phenian declarând săptămâna aceasta că i s-a permis să aducă 20 de diplomaţi şi tehnicieni, într-o primă rotaţie de personal de acest tip din 2019.

Potrivit media de stat chineze, şi preşedintele Xi Jinping „l-a felicitat pe Kim Jong Un în cadrul unei convorbiri telefonice” cu ocazia acestei aniversări.

Presa rusă relatează că, din cauza sancțiunilor, operatorii de telefonie mobilă din Rusia se confruntă cu o lipsă de stații de bază necesare pentru extinderea și întreținerea rețelelor lor, a declarat Anton Gerashchenko, consilier al ministrului afacerilor interne din Ucraina, conform The Guardian.

Operatori precum MTS, Megafon, Vimpelcom și Tele2 aveau doar între 20.000 și 30.000 de stații până la sfârșitul anului. O funcționare normală necesită cel puțin 80.000 de stații, a declarat Alexander Sivolobov, șeful adjunct al Centrului de competență NTI pentru tehnologii wireless și Internet of Things.

Nokia din Finlanda, Ericsson din Suedia și Huawei din China și-au suspendat toate livrările oficiale către Rusia, obligând operatorii să testeze echipamente de la producătorii de „eșalon trei” din China.

Russian media are reporting that mobile operators in Russia are facing a shortage of base stations needed to expand and maintain their networks due to sanctions.

The largest operators on the market such as MTS, Megafon, Vimpelcom and Tele2 were left with 20-30 thousand stations… pic.twitter.com/8ans0gub6h

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) September 9, 2023

Boris Johnson, fostul prim-ministru britanic, a efectuat o vizită la Liov, un oraș din vestul Ucrainei situat la aproximativ 543 km de capitala Kiev, relatează The Guardian.

Andriy Sadovyi, primarul din Liov, l-a numit pe Johnson „un mare prieten al Ucrainei”.

Welcome the great friend of Ukraine @BorisJohnson to Lviv ;) https://t.co/MI2QKFBfC7 pic.twitter.com/62PpMgRC7Q

— Андрій Садовий (@AndriySadovyi) September 9, 2023

Un număr de 851 de unități de învățământ au fost avariate sau distruse în războiul din Ucraina, declanşat de Rusia, a transmis sâmbătă biroul ONU pentru drepturile omului, conform The Guardian.

„La fel ca alte sute de profesori, într-o clipă am pierdut ocazia de a lucra între zidurile dragi inimii mele. Când mă uit la imaginile unei alte școli distruse, nu văd ziduri distruse, ci vise spulberate”, a declarat Yana, o profesoară de engleză din Mariupol.

„Like hundreds of other teachers, in a blink of an eye I lost the opportunity to work within the walls dear to my heart. When I look at the pictures of another destroyed school, I don’t see destroyed walls, I see shattered dreams,” said Yana, an English teacher from Mariupol. pic.twitter.com/1P7TSVtzBD

— UNHumanRightsUkraine (@UNHumanRightsUA) September 9, 2023

Oleksandr Vilkul, șeful consiliului de apărare din Krivoi Rog, a anunţat sâmbătă că numărul persoanelor rănite în urma atacului cu rachete de vineri a crescut la 74, relatează The Kyiv Independent.

Treizeci și patru dintre răniți sunt spitalizați, iar trei sunt în stare gravă, a adăugat Vilkul. Vineri, bilanţul victimelor atacului din Krivor Rog era de 54 de răniţi şi un mort.

Forțele ruse au lansat un atac cu rachete împotriva orașului Krivoi Rog în dimineața zilei de 8 septembrie, vizând o secție de poliție. Potrivit rapoartelor inițiale, un ofițer de poliție a fost ucis în atac.

La câteva zile după ce o dronă a căzut pe teritoriul României, şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a discutat vineri, 8 septembrie, cu comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valerii Zalujnîi, pe această temă şi a anunţat măsurile dispuse, informează Ministerul Apărării sâmbătă, 9 septembrie.

Ministerul Apărării precizează că discuţia telefonică a vizat situația generată de intensificarea atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii porturilor dunărene ale Ucrainei. Potrivit sursei citate, cei doi oficiali militari au discutat despre incidentul privind elementele de dronă ajunse pe teritoriul României. „Generalul Daniel Petrescu a transmis că România condamnă cu fermitate războiul de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și atacurile nejustificate și ilegale desfășurate împotriva infrastructurii ucrainene și populației civile. Totodată, a reiterat sprijinul multidimensional pe care România îl va acorda Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie”, transmite MApN.

Mai multe detalii: Generalul Daniel Petrescu a discutat cu şeful armatei ucrainene despre drona căzută în România: Armata suplimentează măsurile de monitorizare şi securizare la frontiere

Un civil rănit în atacul cu rachete rusești de vineri asupra regiunii Sumî a murit, a anunțat sâmbătă administrația militară a regiunii pe Telegram, potrivit The Guardian.

Forțele ruse au bombardat ieri șapte comunități de la granița regiunii, provocând 61 de explozii.

În timpul nopții și până dimineața, forțele ruse au bombardat de cinci ori trei comunități de la graniță, rezultând 37 de explozii.

Redistribuirea de către Rusia a forțelor de pe linia frontului pentru a-și consolida unitățile „degradate” din sud-estul Ucrainei împiedică probabil capacitatea Moscovei de a desfășura operațiuni ofensive în alte zone de pe front, transmite Ministerul britanic al Apărării, conform The Guardian.

În cea mai recentă actualizare a informațiilor, ministerul a declarat că trupele ucrainene au avansat în principala linie defensivă rusă „multistratificată” la est de orașul Robotîne din regiunea Zaporojie.

Forțele ucrainene de infanterie continuă să facă progrese tactice graduale împotriva pozițiilor rusești și să atragă forțele rusești din zonă.

Forțele ucrainene au menținut, de asemenea, presiunea asupra pozițiilor rusești la sud de Bahmut, realizând câștiguri graduale între Klishchiivka și Adriivka, a precizat ministerul britanic.

Este foarte probabil ca Rusia să fi redistribuit forțe din alte zone ale liniei frontului pentru a înlocui unitățile degradate din jurul Robotîne. Aceste redistribuiri limitează probabil capacitatea Rusiei de a desfășura operațiuni ofensive proprii de-a lungul altor zone ale liniei de front.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 09 September 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/1MTC91GtCL

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/TxYidLP9Ta

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) September 9, 2023

Washingtonul va trimite probabil sisteme de rachete tactice cu rază lungă de acțiune ale armatei, ATACMS, Ucrainei în cadrul unui viitor pachet de asistență pentru securitate, scrie ABC News, care citează oficiali americani, transmite The Kyiv Independent.

„Vor veni”, a declarat o sursă pentru ABC News.

Un alt oficial a declarat că ar putea dura luni de zile până când armele vor ajunge în Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a făcut lobby pe lângă guvernul american pentru a obține aceste rachete cu rază lungă de acțiune, care pot parcurge până la 190 de mile.

Cei doi oficiali care au vorbit cu ABC News au mai spus că SUA au descoperit că au mai multe ATACMS în arsenalul lor decât se credea anterior.

Ivan Fedorov, primarul orașului Melipotol, a declarat că sediul partidului Rusia Unită din oraşul Polohi, regiunea Zaporojie, a fost distrus vineri, informează Ukrainska Pravda.

„Localnicii confirmă faptul că sediul central al Rusiei Unite din Polohy a fost distrus”, a transmis acesta pe Telegram.

Președintele Volodimir Zelenski a discutat vineri despre calea Ucrainei către pace în cadrul unei convorbiri telefonice cu prințul moștenitor și prim-ministrul Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman al-Saud, transmite The Kyiv Independent.

Potrivit unei declarații a biroului președintelui, liderii au discutat despre cooperarea în curs de desfășurare între Ucraina și Arabia Saudită, într-o prelungire a dialogului început în august la negocierile de pace de la Jeddah.

Summitul de două zile, care a avut loc la 5-6 august, a reunit lideri din aproximativ 40 de țări pentru a discuta formula de pace din Ucraina, un plan în 10 puncte pentru a pune capăt războiului din Rusia.

Rusia nu a fost invitată la summitul de la Jeddah.

În timpul convorbirii, Zelenski „și-a exprimat recunoștința” față de Salman pentru sprijinul său continuu și pentru succesul reuniunii de la Jeddah.

În mai 2023, Zelenski a călătorit pentru prima dată în Arabia Saudită, întâlnindu-se cu Salman și făcând apel la liderii arabi astfel încât să sprijine planul de pace al Ucrainei.

Arabia Saudită a jucat, de asemenea, un rol important în negocierea schimburilor de prizonieri cu Rusia, permițând Ucrainei să realizeze un schimb major care a implicat aproape 300 de persoane – inclusiv apărătorii Azovstal – în septembrie 2022.

Forțele ucrainene continuă operațiunile ofensive în direcția Melitopol, obținând câștiguri la sud de satul Robotîne, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei vineri, 8 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

La rândul lor, trupele rusești au lansat atacuri nereușite în apropiere de Novoiehorivka, în regiunea Luhansk, și în direcția Avdiivka, în regiunea Donețk, se arată în raport.

Apărătorii ucraineni continuă să respingă avansurile rusești în direcția Marinka, respingând peste 10 atacuri în ultima zi, potrivit Statului Major General.

Satul Robotîne a fost confirmat ca fiind eliberat de Ucraina pe 28 august. De atunci, trupele ucrainene au înaintat mai departe spre sud de sat, confruntându-se cu o defensivă rusă puternică.

După cum au subliniat serviciile de informații americane, Ucraina a reușit să străpungă prima linie de apărare rusă, care era puternic fortificată cu mine, în apropiere de Robotîne, iar trupele sale atacă deja a doua linie cu un succes notabil.

La cererea Ucrainei, Pentagonul a decis să prelungească instruirea soldaților ucraineni pe tancuri Abrams, a relatat Vocea Americii vineri, 8 septembrie, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Comandamentului pentru Europa și Africa al armatei americane, Martin O’Donnell, scrie The Kyiv Independent.

Aproape 200 de militari ucraineni vor continua să își îmbunătățească abilitățile de operare și întreținere a vehiculelor pentru încă câteva săptămâni, până când lotul promis de 31 de Abrams M1A1 va fi recondiționat și pregătit pentru a fi livrat, a precizat O’Donnell.

Partea principală a cursurilor, care se desfășoară într-o bază americană din Germania, s-a încheiat în august.

Președintele american Joe Biden a anunțat în ianuarie decizia de a trimite 31 de tancuri Abrams M1, o forță echivalentă cu un batalion ucrainean, în Ucraina, la fel cum alți parteneri occidentali au promis propriile blindate avansate, precum tancuri Leopard 2 sau Challenger 2.

Tancurile Abrams sunt așteptate să sosească în această toamnă. Politico a relatat că primele 10 vehicule sunt programate să fie livrate la mijlocul lunii septembrie.

Contraofensiva ucraineană avansează probabil mai repede decât lansează partenerii Kievului noi pachete de sancțiuni, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 8 septembrie la cea de-a 18-a reuniune a strategiei europene de la Ialta „Viitorul se decide în Ucraina”, potriivt The Kyiv Independent.

„Când unii parteneri spun: «Și cum rămâne cu contraofensiva, când va fi următorul pas?». Răspunsul meu este că astăzi pașii noștri sunt probabil mai rapizi decât noile pachete de sancțiuni”, a declarat președintele în timpul unei dezbateri.

Zelenski a subliniat că, cu cât Ucraina primește mai repede arme cu rază lungă de acțiune, cu atât mai rapidă va fi contraofensiva de eliberare a teritoriilor ocupate de Rusia.

El a mai spus că, deși înțelege dorința oamenilor de a elibera țara cât mai repede posibil, războiul este complex și multe procese se desfășoară mai lent decât înainte.

„Războiul încetinește. Recunoaștem acest fapt. Toate procesele devin mai complicate și mai lente: de la sancțiuni la furnizarea de arme”, a precizat el.

Zelenski a reamintit că Ucraina are nevoie de echipamente specifice, în principal avioane de luptă moderne, pentru a accelera avansul armatei.

Până de curând, observatorii occidentali au criticat contraofensiva ucraineană pentru ritmul său relativ lent și pentru câștigurile limitate, deși unii au recunoscut că în ultimele zile a înregistrat „progrese notabile” în regiunea Zaporojie.

Forțele aeriene rusești și-au retras aproape toate avioanele staționate în Belarus, lăsând în urmă doar un avion de atac Su-25, a raportat grupul de monitorizare Belarusian Hajun la 8 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit grupului antiguvernamental, Rusia și-a retras grupul de aviație la 5 august.

Un număr total de 11 elicoptere, dintre care patru Mi-8 și șapte Mi-24, ar fi zburat de la Machulishchy la Seshcha, în regiunea rusă Briansk.

Nouă avioane Su-34 și Su-30SM au fost, de asemenea, redesfășurate de pe aerodromul Baranovichi înapoi în Rusia, potrivit Hajun din Belarus.

Majoritatea elicopterelor și avioanelor care pleacă ar fi fost staționate în Belarus din ianuarie 2023. Începând cu 1 septembrie, doar un singur avion Su-25, care a zburat la Machulishchy pe 25 iulie și apoi la Lida pe 31 august, a rămas în țară, a declarat grupul.

Rusia a folosit teritoriul belarus, cu aprobarea regimului lui Alexander Lukașenko, pentru a lansa anul trecut o ofensivă nereușită împotriva Ucrainei dinspre nord, sperând să captureze capitala Kiev.

Recent, numărul trupelor rusești staționate în țară a scăzut constant, iar în iulie, oficialii ucraineni au raportat că Rusia și-a retras aproape toate trupele.

Operațiunile de căutare și salvare după atacul asupra orașului Krivoi Rog au fost încheiate, a anunțat ministrul ucrainean al Internelor, Igor Klimenko. Noul bilanț anunțat după terminarea intervenției este de un mort și 54 de răniți, relatează Ukrainska Pravda.

„Operațiunile de căutare și salvare au fost finalizate în Krivoi Rog. Până la ora 13:30, se cunosc 55 de victime: un mort și 54 de răniți. Printre răniți se numără nouă ofițeri de poliție”, a precizat oficialul ucrainean, pe Telegram. Klimenko a adăugat că grupuri suplimentare de polițiști din regiunile învecinate au venit în oraș pentru a participa la operațiune.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE