Război în Ucraina, ziua 593 | Forțele ucrainene continuă să avanseze pe frontul de est

Armata americană a anunţat că ar avea nevoie ca Congresul să aprobe o finanțare suplimentară pentru a se asigura că planurile de producție și achiziție de muniții ale Pentagonului pot satisface simultan nevoile Israelului și Ucrainei, relatează The Guardian, care preia Reuters.

Secretarul armatei americane, Christine Wormuth, a făcut aceste comentarii în condițiile în care Camera Reprezentanților din SUA este efectiv paralizată, deoarece republicanii lucrează pentru a alege un nou președinte.

Ea a declarat că armata încă analizează cererile de sprijin din partea Israelului, scrie Reuters.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vine marți, 10 octombrie, la București, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, a anunțat Administrația Prezidențială.

„Vizita reconfirmă continuarea sprijinului necondiţionat al României pentru Ucraina, în contextul războiului ilegal al Rusiei împotriva acestei ţări, precum şi caracterul special al relaţiei bilaterale dintre România şi Ucraina, potenţialul acesteia şi necesitatea discutării, la cel mai înalt nivel, a proiectelor şi a temelor de interes comun”, a transmis Președinția României.

Pe agenda discuțiilor se numără sprijinul acordat de România țării conduse de Zelenski, situația de securitate în regiune și la Marea Neagră și integrarea europeană și euroatlantică ale Ucrainei.

Președintele ucrainean va fi primit de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni la ora 13.00, iar la ora 14.15 vor avea loc declarații de presă comune ale celor doi șefi de stat.

Mai multe detalii: Oficial: Zelenski, primit mâine la Cotroceni de Iohannis. „Vizita reconfirmă sprijinul necondiţionat pentru Ucraina”

Minele antipersonal şi alte dispozitive explozive plantate pe teritoriul ucrainean de la începutul invaziei ruse pun în pericol aproape şase milioane de ucraineni şi au ucis deja 250 de persoane, a declarat luni premierul ucrainean Denis Şmîgal, informează EFE, citată de Agerpres.

„Dacă nu se face nimic sau dacă nu se folosesc tehnologii adecvate, aproximativ 9.000 de persoane riscă să fie rănite sau ucise de mine în Ucraina în următorii ani”, a declarat Şmîgal, citat de agenţia de presă de stat ucraineană Ukrinform.

Potrivit premierului, dispozitive de acest tip au provocat rănirea sau mutilarea a peste 500 de persoane în Ucraina.

Mai multe detalii: Premierul ucrainean anunţă că 250 de persoane au fost ucise de minele amplasate în Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat luni atrocităţile comise în weekend de teroriştii Hamas în Israel cu cele ale forţelor ruse în suburbiile Kievului anul trecut, într-un discurs rostit prin teleconferinţă la cea de-a 69-a reuniune a Adunării Parlamentare a NATO ce se desfăşoară la Copenhaga, transmite DPA, preluată de Agerpres.

El şi-a reiterat condamnarea atacului pe scară largă întreprins de mişcarea fundamentalistă palestiniană Hamas împotriva Israelului, acuzând gruparea de etalarea atrocităţilor comise de luptătorii săi.

„Nimeni nu poate uita vreodată ceea ce au făcut teroriştii în Israel. Mii de rachete împotriva unor oraşe paşnice, împuşcarea oamenilor în maşini pe drum – bărbaţi, femei, copii -, nimeni nu a fost cruţat”, a afirmat preşedintele ucrainean, în faţa delegaţilor Alianţei Nord-Atlantice formate din 31 de state.

„Teroriştii înşişi au arătat lumii imagini cu atrocităţile lor şi erau mândri de ceea ce au făcut”, a declarat Volodimir Zelenski, născut din părinţi evrei.

Zelenski a făcut o comparaţie între atrocităţile comise de Hamas în Israel şi cele de care sunt acuzate trupele ruse în suburbiile Kievului, în special la Bucea, în primele săptămâni ale invaziei ruse declanşate de Moscova la 24 februarie 2022.

A fost acelaşi rău, a spus preşedintele ucrainean: „Şi singura diferenţă e că acolo este o organizaţie teroristă care a atacat Israelul, iar aici este un stat terorist care a atacat Ucraina”.

În acelaşi timp, Iranul nu poate pretinde că nu are nimic de-a face cu evenimentele din Ucraina şi Israel, a adăugat el, făcând apel la ţările din întreaga lume să lucreze împreună şi intens pentru a apăra vieţile oamenilor şi dreptul internaţional.

„Nu trebuie să dăm terorii nici măcar o şansă”, a pledat Zelenski, care a asigurat duminică Israelul de solidaritatea Ucrainei în lupta împotriva Hamas într-o convorbire telefonică cu liderul israelian Benjamin Netanyahu.

La sfârșitul săptămânii trecute a fost publicat decretul prezidențial care presupune reformarea districtului militar Leningrad, iar analistul militar rus Iuri Fedorov susţine că acest lucru indică faptul că Moscova se pregătește pentru posibile conflicte cu statele baltice și cu NATO, transmite Sky News.

Decizia va permite mutarea Flotei de Nord a țării (NF), iar forțele sale ar putea fi transferate în noul district reformat.

Deși semnificația acestor evoluții poate să nu pară evidentă, analistul militar rus Iuri Fedorov a sugerat că recrearea districtului militar Leningrad indică faptul că Moscova se pregătește pentru posibile conflicte cu statele baltice și cu NATO.

„Districtul militar Leningrad are două teatre de operaţiuni – țările baltice și Finlanda, membră NATO”, a declarat el.

Iuri Fedorov a declarat pentru Agentstvo că restructurarea a fost concepută pentru perioada de după războiul din Ucraina, deoarece acum toate forțele care vor fi transferate în districtul Leningrad sunt în prezent ocupate în acest conflict.

„Probabil că 20% au rămas pe loc și nu sunt pregătite de luptă”, a adăugat Fedorov.

Mai multe detalii: Analist militar, după decizia Rusiei privind districtul Leningrad: „Sugerează că se pregătește pentru un posibil război cu NATO”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a înlocuit pe Ihor Tantsyura, comandantul Forțelor de Apărare Teritorială ale Ucrainei, care a jucat un rol important în apărarea țării de la invazia Rusiei, relatează The Guardian.

Generalul Ihor Tantsyura, care se afla în funcție din mai 2022, a fost înlocuit printr-un ordin prezidențial publicat luni de generalul-maior Anatoliy Barhylevych.

Barhylevych, în vârstă de 54 de ani, era de anul trecut șeful de stat major al trupelor din estul Ucrainei, unde luptele au fost intense.

Parte a forțelor armate, rolurile Forțelor de Apărare Teritorială includ protecția instalațiilor critice, combaterea sabotajului și a forțelor de informații inamice și menținerea securității în Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut apel la Adunarea Parlamentară a NATO pentru ca statul de drept internațional să se unească și să se ocupe de terorism, comparând atacul a ceea ce el a numit „organizație teroristă” asupra Israelului cu tactici similare folosite de Rusia în Ucraina.

Prezent la Adunarea NATO de la Copenhaga printr-un apel video, Zelenski a declarat că lumea ar putea conveni asupra unui set de definiții ale terorismului, afirmând că este clar că baza acestora ar trebui să fie: „Nu violați femeile. Nu ucideți. Nu considerați copiii drept trofee. Nu umpleți satele și orașele de sânge. Nu împușcați civili în mașini”.

Zelenki a mai spus că Hamas și Rusia au folosit aceleași tactici și că jurnaliștii israelieni care au fost în Ucraina și au fost martori la consecințele atrocităților de acolo, văd acum că același lucru se întâmplă în țara lor.

În ceea ce ar putea fi considerată o critică la adresa republicanilor din Congresul SUA, Zelenski a declarat: „Nu este momentul să ne retragem din arealul internațional în disputele interne. Nu este momentul să păstrăm tăcerea”, adăugând că oamenii nu ar trebui să pretindă că terorismul de pe un continent nu va afecta restul lumii.

Președintele Ucrainei a legat Iranul de invazia Ucrainei și de atacul asupra Israelului, afirmând că Iranul „nu poate spune că nu are nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă în Ucraina” dacă vinde drone Shahed rușilor și că nu poate pretinde că „nu are nimic de-a face cu ceea ce se întâmplă în Israel” dacă oficialii săi susțin că sprijină Hamas.

Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, a făcut un apel la Occident să nu se lase cuprins de sentimentul de „oboseală față de război” din cauza Ucrainei, potrivit The Guardian.

Luând cuvântul la Adunarea Parlamentară a NATO de la Copenhaga, Frederiksen a declarat: „Bărbați și femei curajoși din Ucraina luptă pe câmpul de luptă. Ei sunt fața binelui împotriva răului”, completând că invazia „este o amenințare la adresa ideilor pe care se bazează alianța noastră – libertate, democrație, statul de drept”.

Ea a continuat: „Trebuie să fim alături de Ucraina până la capăt. Niciunul dintre noi nu poate invoca oboseală față de război, în timp ce Ucraina își continuă lupta neobosită. Haideți să decidem că asta nu va avea loc în comunitatea noastră transatlantică”.

În discursul său, Frederiksen a mai afirmat că președintele rus, Vladimir Putin, a calculat greșit, crezând că promisiunile de sprijin ale NATO pentru Ucraina „vor rămâne doar vorbe.”.

Ea a spus, în schimb, că „soldații ucraineni luptă cu armele noastre, cu tancurile noastre, cu rachetele noastre, iar în curând Ucraina va zbura și cu avioanele noastre F-16”.

De asemenea, Frederiksen a făcut apel la reprezentanții altor națiuni NATO să lărgească coaliția care furnizează avioane de luptă și pregătirea necesară pentru piloți.

Informarea de luni a ministerului britanic al Apărării se concentrează pe relația Rusiei cu Iranul, potrivit The Guardian.

Serviciile secrete militare britanice susțin că „izolarea internațională a forțat Rusia să își redirecționeze eforturile de politică externă către parteneriate anterior mai puțin dorite pentru a obține sprijin diplomatic, economic și militar”, afirmând că Moscova produce în prezent drone de concepție iraniană în Rusia sub licență.

„Iranul a afirmat recent că Rusia a investit 2,76 miliarde de dolari în Iran în 2022-23. Este foarte probabil ca legăturile economice să se aprofundeze pe măsură ce Rusia încearcă să atenueze sancțiunile”, mai amintește ministerul britanic al Apărării.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 09 October 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/qbY4QemQKu

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/EyoKLkdYCW

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) October 9, 2023

Situația din Ucraina urmează să fie discutată astăzi la Copenhaga, unde are loc Sesiunea Anuală a Adunării Parlamentare a NATO, potrivit The Guardian.

Volodimir Zelenski, va lua cuvântul în cadrul sesiunii. De asemenea, vor vorbi și președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Ștefanciuk, dar și Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei.

Luni, Consiliul Dumei de Stat va examina, astăzi, 9 octombrie, posibilitatea de a revoca ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare, potrivit Reuters, citat de Hotnews.ro.

Statele Unite spun că prin această decizie Rusia dorește să crească presiunea asupra Washingtonului și aliaților săi pentru a opri livrările de arme și alte tipuri de ajutor către Ucraina.

De asemenea, sunt alimentate îngrijorările că Moscova ar putea relua testele nucleare.

Săptămâna trecută, Kremlinul a transmis că ar putea lua în considerare revocarea ratificării, menționând că Statele Unite au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat.

Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare a fost semnat de 187 de țări și ratificat de 178, dar nu poate intra în vigoare până când opt țări care nu au semnat-o și ratificat-o. China, Egipt, Iran și Israel l-au semnat, dar nu l-au ratificat. Coreea de Nord, India și Pakistan nu au semnat. Deși Statele Unite au semnat, dar nu au ratificat tratatul, acestea au respectat un moratoriu asupra armelor nucleare.

Un atac al rușilor, care a avut loc duminică, 8 octombrie, asupra orașului Antonivka, la periferia orașului Herson, a ucis un bărbat în vârstă de 50 de ani, a raportat Administrația militară din regiunea Herson, scrie The Kyiv Independent.

Bărbatul a suferit răni de șrapnel la nivelul trunchiului și a murit în timp ce era transportat de urgență la spital, a declarat Roman Mrochko, șeful Administrației militare a orașului Herson.

Oficialii nu au oferit informații suplimentare cu privire la ora și circumstanțele morții acestuia.

Orașul Herson, situat în sudul țării, este o țintă obișnuită a atacurilor aeriene rusești după ce a fost eliberat în contraofensiva ucraineană din toamna anului trecut.

Atacurile rusești din timpul nopții împotriva regiunii Herson au rănit 11 persoane, inclusiv o femeie de 27 de ani și fiica sa de 9 luni, a declarat anterior, la 8 octombrie, guvernatorul Oleksandr Prokudin.

Un alt copil, o fetiță de 11 ani, a fost rănit mai târziu în cursul zilei într-un atac rusesc asupra satului Kindiika, a raportat guvernatorul.

Forțele ucrainene au respins atacurile rusești în direcțiile Kupiansk, Bahmut, Lîman, Avdiivka și Marinka în cursul zilei de 8 octombrie, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit raportului, în cursul zilei au fost înregistrate 33 de confruntări cu forțele rusești.

De asemenea, Rusia ar fi lansat șase atacuri aeriene și 20 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), provocând victime atât în rândul personalului militar, cât și al populației civile.

În direcția Lîman, forțele ruse au efectuat patru atacuri nereușite în zona satului Makiivka.

Armata a raportat la 5 octombrie că Rusia își intensifică atacurile în direcția Lîman-Kupiansk a liniei frontului din regiunile Harkov și Luhansk, cu accent pe Makiivka.

Pe 7 octombrie, forțele ucrainene au înregistrat 774 de lovituri rusești pe direcția Kupiansk-Lîman, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupării Forțelor din Est, Illia Yevlash.

De asemenea, purtătorul de cuvânt a precizat că Rusia își desfășoară rezervele la nord de Bahmut în încercarea de a descuraja contraofensiva Ucrainei care avansează în regiunea Donețk.

Pe parcursul zilei trecute, forțele de apărare ucrainene s-au confruntat de 33 de ori cu forțele rusești și au continuat să avanseze pe fronturile Melitopol și Bahmut, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Forțele ruse au efectuat șase atacuri aeriene și au tras cu sisteme de rachete cu lansare multiplă de 20 de ori pentru a ataca pozițiile trupelor ucrainene și așezările civile.

Atacurile rusești au ucis și rănit mai mulți civili din Ucraina. Situația din estul și sudul Ucrainei rămâne tensionată.

Pe frontul din Kupiansk, forțele ucrainene au respins trei asalturi rusești în apropiere de Synkivka și Ivanivka (regiunea Harkov). Rușii au desfășurat mortiere și artilerie pentru a ataca mai mult de 15 așezări, inclusiv Kamianka, Dvoricina, Synkivka și Kyslivka (regiunea Harkov).

Forțele de apărare ucrainene au respins patru asalturi rusești în apropiere de Makiivka (regiunea Luhansk), pe frontul Lîman. Peste 10 așezări civile, inclusiv Nevske și Bilohorivka (regiunea Luhansk) și Spirne și Rozdolivka (regiunea Donețk), au fost supuse tirurilor rusești de mortier și artilerie.

Pe frontul Bahmut, forțele ucrainene au respins cu succes fiecare asalt rusesc la nord de Bohdanivka, Klișcivka și Andriivka. Peste 15 așezări civile au fost supuse tirurilor rusești de mortier și artilerie, inclusiv Orikhovo-Vasîlivka, Klișcivka, Andriivka și Pivnicine (regiunea Donețk).

O femeie în vârstă de 65 de ani a fost ucisă duminică, 8 octombrie, într-un atac rusesc asupra orașului Vovceansk din regiunea Harkov, potrivit The Kyiv Independent.

„Din păcate, atacurile teroriste ale Rusiei continuă să ucidă civili în regiunea Harkov.

O femeie în vârstă de 65 de ani a fost ucisă astăzi într-un atac rusesc asupra orașului Vovceansk din regiunea Harkov.”, a declarat Oleh Syniehubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov, pe Telegram.

Rusia va lansa probabil un număr record de drone kamikaze Shahed împotriva Ucrainei în următoarele luni de toamnă și iarnă, a declarat Iuri Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, la 8 octombrie. potrivit The Kyiv Independent.

Oficialul a precizat că numai în luna septembrie, forțele ruse au lansat peste 500 de drone Shahed în atacuri împotriva Ucrainei.

„În cele șase luni ale sezonului de încălzire precedent, Rusia a lansat peste 1.000 de drone Shahed împotriva Ucrainei. Noi am avut deja jumătate din acest număr în doar o lună”, a declarat Ihnat în direct.

Oficialii ucraineni au avertizat că este posibil ca Rusia să își intensifice atacurile împotriva infrastructurii energetice ucrainene în lunile următoare, pentru a paraliza rețeaua electrică a țării.

Moscova a încercat o astfel de strategie în toamna și iarna anului 2022-2023, ceea ce a dus la pene de curent frecvente și la lipsa încălzirii în întreaga țară.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE