LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 716 | Zelenski a numit un nou șef al Statului Major General. Regiunea Sumî, atacată de ruși cu bombe ghidate

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri seară că l-a numit pe generalul-maior Anatolii Barhylevych în funcția de șef al Statului Major General al Ucrainei, în urma recomandării venite din partea noului comandant-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, scrie Ukrainska Pravda.

Barhylevych îl înlocuiește la șefia Statului Major General pe Serhii Șaptala.

„Astăzi, am avut întâlniri cu comandamentul Forțelor noastre de Apărare și Securitate din Ucraina și cu ministrul apărării, Rustem Umierov. Iată care sunt rezultatele întâlnirilor: în primul rând, l-am înlocuit pe șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Îi mulțumesc generalului-locotenent Serhii Șaptala pentru serviciile sale în acești doi ani de război. La propunerea comandantului-șef Oleksandr Sîrskîi, l-am numit pe generalul-maior Anatolii Barhylevych în calitate de nou șef al Statului Major General. O persoană cu experiență, el înțelege sarcinile acestui război și obiectivele ucrainene”, a declarat Zelenski, în discursul său video de vineri adresat națiunii.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Generalul Sîrskîi a ales candidații pentru funcțiile de șefi adjuncți, a mai anunțat Zelenski, precizând că va semna decretele corespunzătoare. De asemenea, au fost aleși șefii adjuncți ai Statului Major General.

Cu doar patru luni în urmă, Anatolii Barhylevych a devenit comandant al Forțelor de apărare teritorială ale Ucrainei în locul lui Ihor Tantsiura.

Forțele ruse au lansat un atac aerian asupra orașului Berîslav din regiunea Herson, în urma căruia o femeie a fost rănită, iar infrastructura și mai multe case au fost avariate, a anunțat vineri administrația regională ucraineană, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene au eliberat orașul Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic al fluviului Nipru, precum Berîslav, în noiembrie 2022.

Trupele ruse au fost împinse pe malul estic, de unde au țintit în mod regulat zona eliberată, provocând multiple victime civile.

O femeie în vârstă de 60 de ani a suferit o comoție cerebrală în urma bombardamentului asupra orașului Berîslav și a primit asistență medicală, potrivit autorităților din regiunea Herson.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Atacul aerian a avariat mai multe case și o facilitate de infrastructură critică din Berîslav, mai afirmă administrația regională.

Forțele ruse au lansat joi, precum și în cursul nopții de joi spre vineri, 82 de atacuri asupra regiunii Herson, ucigând două persoane și rănind o alta, a declarat Oleksandr Prokudin, guvernatorul regional, vineri dimineață.

Atacurile de joi au avariat o instituție medicală și infrastructura critică din regiune, potrivit lui Prokudin.

Finlanda a aprobat cel de-al 22-lea pachet de ajutor de apărare pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 190 de milioane de euro (205 milioane de dolari), a anunțat vineri Ministerul finlandez al Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Președintele finlandez a dat vineri undă verde pachetului, pe baza propunerii guvernului. Astfel, ajutorul militar total acordat până acum Ucrainei de către țara nordică se ridică la 1,8 miliarde de euro (1,94 miliarde de dolari).

Ca și în cazul pachetelor sale de ajutor anterioare, Helsinki a păstrat secrete majoritatea detaliilor privind conținutul și livrarea din motive de securitate.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cu toate acestea, Ministerul finlandez al Apărării a dezvăluit că tranșa include produse care au fost achiziționate din industria națională, cu o finanțare separată, de 30 de milioane de euro (32,3 milioane de dolari), pusă deoparte pentru a sprijini Ucraina.

„La nivel național și mai larg, avem nevoie de noi modalități de a sprijini Ucraina pe termen lung. În prezent, pregătim un plan pe termen lung de sprijinire a Ucrainei”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen.

„Există mult know-how în industria națională și lucrăm în cadrul administrației apărării pentru a ne asigura că acest know-how și aceste capacități pot fi folosite mai eficient și în sprijinirea Ucrainei. Un exemplu în acest sens este producția noastră internă de muniție”, a precizat ministrul.

Anterior, Finlanda a aprobat cel de-al 21-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 106 milioane de euro (114 milioane de dolari), în decembrie 2023.

Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a avut prima întâlnire cu generalul Oleksandr Sîrskîi după numirea acestuia în funcția de comandant-șef al armatei ucrainene, pentru a discuta planurile pentru forțele armate ale țării în 2024, a anunțat vineri Ministerul Apărării, potrivit The Kyiv Independent.

Cu o zi înainte, președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe generalul Valeri Zalujnîi și l-a numit pe Sîrskîi drept noul comandant-șef, după luni de speculații privind o ruptură față de conducerea armatei. Zalujnîi a condus armata țării din iulie 2021.

Sîrskîi a fost anterior șeful Forțelor Terestre ale Ucrainei și a comandat Grupul operațional și strategic Khortytsia care luptă în estul Ucrainei.

Anterior în cursul zilei de vineri, generalul Sîrskîi și-a prezentat prioritățile în ceea ce privește gestionarea războiului, care va intra în curând în al treilea an.

„O chestiune extrem de importantă este stabilirea sistemului logistic și abordarea la timp a nevoilor necesare ale armatei. Accentul este pus pe un sistem eficient de rotații și odihnă pentru unități”, a declarat Umerov, după întâlnirea cu noul șef al armatei.

Se pare că Umerov și Sîrskîi au discutat despre îmbunătățirea calității instruirii militare, rezolvarea nevoilor centrelor de instruire și pregătirea noilor instructori.

Întâlnirea lor s-a axat, de asemenea, pe o ramură nou creată a Forțelor Armate ale Ucrainei dedicată dronelor, potrivit ministerului.

„Ne așteptăm la noi soluții, la generalizarea experienței. Și cel mai important – sarcini tehnice pentru dezvoltarea de noi mostre (de drone). Cele care vor crea un avantaj strategic pentru noi mâine. Mulțumim domnului colonel-general pentru importanta întâlnirea semnificativă!”, a afirmat Umerov.

Atunci când și-a anunțat decizia de a-l înlocui pe Zalujnîi cu Sîrskîi, Zelenski a declarat că se așteaptă ca noua conducere militară să prezinte un plan „realist și detaliat” pentru 2024, să rezolve problemele de logistică și să efectueze o „redistribuire echitabilă” a armelor furnizate de Occident „în favoarea liniei zero” a frontului, printre altele.

Se așteaptă ca Sîrskîi să prezinte o nouă echipă de conducere a Forțelor Armate în zilele următoare.

Avioanele rusești au lansat șapte bombe aeriene ghidate asupra districtului Sumî vineri, în jurul orei locale 14:00 pe 9 februarie, ucigând trei persoane, a anunțat administrația militară a regiunii Sumî, potrivit Ukrainska Pravda.

„Potrivit informațiilor preliminare, trei persoane au fost ucise și alte patru au fost rănite. Molozul și dărâmăturile sunt în curs de îndepărtare. Toate serviciile necesare intervin la fața locului”, a precizat administrația regională, într-un mesaj publicat pe Facebook, alături de fotografii care arată urmările atacului.

Mai multe locuințe, precum și un atelier al unei firme agricole au fost avariate în urma bombardamentului.

Declaraţiile preşedintelui rus Vladimir Putin, care în interviul acordat jurnalistului american Tucker Carlson a exclus posibilitatea ca Rusia să invadeze alte ţări după Ucraina, precum Polonia sau Letonia, „nu au nicio credibilitate” şi „nu vor adormi vigilenţa” Varşoviei, a reacţionat vineri vicepremierul polonez Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit AFP.

Vicepremierul polonez, responsabil şi cu domeniul Apărării, a spus că „aceste afirmaţii (ale lui Putin, n.r.) nu au nicio credibilitate”.

Mai multe detalii: Reacții vehemente în Polonia, după interviul cu liderul rus: „Putin delirează, el este un pericol letal”, iar „Carlson a jucat rolul unui idiot util”

Ucraina se confruntă cu o „lipsă critică” de echipamente militare, inclusiv rachete, a declarat ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, într-un interviu acordat Bloomberg și publicat joi, îndemnându-i pe legiuitorii americani să susțină pachetul de ajutor în valoare de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

„Avem încă destui oameni care vor să lupte – nu avem de ales, de fapt noi ne apărăm casele -, dar rămânem fără echipamente, în special rachete și interceptoare”, a declarat Markarova, pentru Bloomberg. „Avem nevoie de acest sprijin ieri”, a continuat ea.

Oficialii ucraineni și aliații externi au recunoscut că impasul privind sprijinul a avut un impact asupra capacităților Ucrainei pe câmpul de luptă.

Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat recent că țara se confruntă cu o lipsă „critică” de obuze de artilerie.

Umerov a spus că Rusia deține în prezent capacitatea de a lansa un număr de trei ori mai mare de obuze pe zi comparativ cu Ucraina.

Markarova și-a exprimat totuși optimismul cu privire la faptul că pachetul de finanțare, în valoare totală de 95 de miliarde de dolari, din „Planul B” pentru Ucraina și Israel va fi adoptat cu succes de Congresul SUA.

Senatul SUA a făcut pași importanți joi în sprijinirea unui pachet de ajutor extern separat, care include fonduri pentru Ucraina, Israel și Taiwan, fără reforme ale politicilor privind imigrația, deschizând potențial calea pentru adoptare după ce republicanii au blocat proiectul de lege bipartizan privind securitatea frontierelor și ajutorul extern.

„Am fost atât de fericită să aud că a fost un sprijin bipartizan foarte puternic, nu este încă definitiv, desigur, ci doar un prim pas în direcția corectă”, a spus ea. „Nu există nicio alternativă la continuarea acestui sprijin”, a mai spus ambasadoarea.

Este posibil ca senatorii americani să voteze în sesiune în weekend, un eveniment rar pentru această cameră.

Nu este încă sigur că proiectul de lege va reuși să obțină voturile necesare pentru adoptarea finală în Senat, iar soarta lui în Camera Reprezentanților, controlată de republicani, este incertă, președintele Camerei, Mike Johnson, promițând că versiunea anterioară a proiectului de lege va fi „moartă încă de la sosire”.

„Trebuie să facem tot posibilul pentru ca SUA să rămână puternice și să continue să ne sprijine”, a adăugat Markarova.

Danemarca ar trebui să îşi accelereze investiţiile militare după ce noi informaţii indică faptul că Rusia se reînarmează mai repede decât era de aşteptat şi că ar putea ataca o ţară NATO în termen de trei până la cinci ani, a declarat vineri ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, potrivit Reuters.

„Capacitatea Rusiei de a produce echipamente militare a crescut enorm”, a declarat ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, pentru cotidianul Jyllands-Posten.

„Nu poate fi exclus ca, într-o perioadă de trei până la cinci ani, Rusia să testeze articolul 5 şi solidaritatea NATO. Aceasta nu a fost evaluarea NATO în 2023. Acestea sunt informaţii noi, care ies acum la iveală”, a spus el.

Mai multe detalii: Rusia ar putea ataca NATO în 3-5 ani, avertizează ministrul danez al apărării: „Sunt informaţii noi, care ies acum la iveală”

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev l-a calificat vineri drept „trădător” pe noul comandant şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, născut în Rusia, într-o reacţie la schimbarea decretată cu o zi înainte de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la vârful armatei, scrie Reuters.

Medvedev l-a acuzat pe Sîrskîi, care nu a făcut parte din armata Rusiei postsovietice, că şi-a încălcat jurământul de ofiţer. „Uitându-te la la biografia noului comandant şef al forţelor armate ucrainene Sîrski, îţi apare un sentiment de ură, dispreţ şi dezgust”, a afirmat Medvedev, într-un mesaj publicat pe contul său de Telegram.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev îl cataloghează „trădător” pe generalul Sîrskîi, născut în Rusia Sovietică: „Fie ca pământul să ardă sub picioarele lui!”

Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a condamnat vineri interviul luat preşedintelui rus Vladimir Putin de către jurnalistul conservator american Tucker Carlson, considerându-l „o încercare incontestabilă” de a legitima agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei şi consecinţele acesteia, informează Agerpres preluând agenția spaniolă de știri EFE.

Mai multe detalii: Reacția Kievului, după interviul luat de Tucker Carlson lui Vladimir Putin: O încercare de a legaliza „regulile canibalului rus”

Sute de agricultori ungari au blocat vineri un punct de frontieră cu Ucraina, într-un protest împotriva prelungirii fără restricţii a importurilor de produse agricole ucrainene, decisă de Comisia Europeană, scrie Agerpres preluând agenţia spaniolă de presă EFE.

„Produsele modificate genetic, lipsite de controale de calitate şi tratate cu substanţe chimice interzise reprezintă un pericol nu doar pentru consumatori, ci şi pentru toată agricultura europeană”, a subliniat asociaţia agricultorilor ungari Magosz în mesajul de convocare a protestului.

Agricultorii, care au blocat punctul de frontieră Zahony, au asigurat că vor lupta împotriva importurilor de cereale ucrainene „prin toate mijloacele posibile” şi s-au adunat la graniţa cu Ucraina „pentru a protesta împotriva acestor importuri şi pentru a transmite către Bruxelles un mesaj clar că pe aici nu va trece niciun grăunte” de cereale ucrainene.

Fermierii ungari insistă că nu pot concura cu preţurile produselor agricole importate din Ucraina, care pot intra în UE fără taxe vamale şi fără a respecta standardele europene.

Asociaţia Magosz şi Camera Naţională de Agricultură ungară şi-au exprimat într-un comunicat solidaritatea şi susţinerea faţă de revendicările agricultorilor din ţările Europei Occidentale, care „suferă de pe urma măsurilor Bruxellesului şi ale propriilor guverne”. „Agricultorii ungari sprijină guvernul ungar, care apără interesele noastre în faţa Bruxellesului”, mai afirmă organizaţiile fermierilor ungari.

Protestele agricultorilor europeni s-au înmulţit în statele UE, aceştia fiind nemulţumiţi de restricţiile ce le sunt impuse prin politicile de mediu ale UE, de pătrunderea liberă pe piaţă a produselor ucrainene (scutite de obligaţia respectării standardelor europene) şi de creşterea costurilor, unele din aceste costuri fiind tot rezultatul noilor politici de mediu sau al unor decizii guvernamentale, precum creşteri de accize la combustibil ori eliminarea unor subvenţii.

România a importat în aproape doi ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia aproape 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui, 640.000 de tone de porumb, 190.000 de tone de grâu și 350.000 de tone de rapiță, arată datele oficiale ale Autorității Vamale Române, transmise la solicitarea Libertatea.

Informațiile vin în contextul în care fermierii care au protestat, la începutul acestui an, în România au acuzat că se fac importuri ilegale de cereale ucrainene, ceea ce mai departe a dus la o prăbușire a prețului pentru fermierii români.

Datele oficiale arată o creștere de 8 ori a importurilor de porumb și de 5 ori a celor de floarea soarelui în 2023 față de 2022.

Mai multe detalii: Câte cereale a importat România din Ucraina în doi ani de război

Noul comandant şef al forţelor ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a pledat vineri, în primul său mesaj public în această calitate, pentru „perfecţionarea” armatei pentru ca Ucraina să poată câştiga războiul şi a subliniat că drumul spre victorie depinde de inovaţii constante în modul de a duce războiul, menţionând elemente tehnologice precum dronele şi războiul electronic, potrivit AFP şi Reuters.

„Numai schimbarea şi perfecţionarea continuă a mijloacelor şi metodelor de război ne vor permite să reuşim”, a transmis el pe Telegram, înainte de a proclama: „Împreună spre victorie!”.

„Noi sarcini se află pe ordinea de zi. Înainte de toate, este vorba de a planifica în mod clar şi detaliat acţiunile tuturor organismelor (…) ţinând cont de nevoile frontului în materie de cele mai recente arme furnizate de partenerii internaţionali’, a adăugat Sîrskîi.

Mai multe detalii: „Împreună spre victorie!”. Generalul Sîrskîi anunță, în primul mesaj după ce a preluat șefia armatei ucrainene, cele două obiective majore pentru câștigarea războiului

Președintele Volodimir Zelenski a conferit distincția de Erou al Ucrainei, cea mai înaltă decorație națională din Ucraina, fostului comandant-șef Valerii Zalujnîi, potrivit unui decret prezidențial din 8 februarie, scrie The Kyiv Independent.

Anunțul a fost făcut la scurt timp după demiterea lui Zalujnîidin mandatul său de peste doi ani în funcția de comandant-șef al Ucrainei. El a fost înlocuit de generalul-colonel Oleksandr Sîrskîi.

Zalujnîi a primit distincția „pentru merite personale deosebite în protejarea suveranității statului și a integrității teritoriale a Ucrainei și pentru servicii altruiste aduse poporului ucrainean”.

El a primit distincția împreună cu Ordinul Steaua de Aur, care este acordat în mod obișnuit personalului militar împreună cu titlul de Erou al Ucrainei. Peste 800 de persoane au primit acest titlu de când a fost creat, în 1998.

Demiterea lui Zalujnîi a urmat mai multor rapoarte ale presei ucrainene și străine, citând surse anonime din cadrul guvernului, potrivit cărora Zelenski era pregătit să îl concedieze pe comandantul șef.

Rusia a desfășurat atacuri împotriva a nouă regiuni din Ucraina în ultima zi, ucigând cel puțin patru civili și rănind cel puțin 12, au raportat autoritățile regionale la vineri, 9 februarie, potrivit The Kyiv Independent.

Au fost lansate atacuri de artilerie și mortiere asupra a aproximativ 15 așezări din regiunea Harkov în ultima zi, rănind un agent de securitate în vârstă de 47 de ani din comunitatea Zmiiv, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov.

Atacurile rusești au avariat un hotel, case, o întreprindere privată și o conductă de gaz din regiune.

Forțele rusești au lansat 82 de atacuri împotriva regiunii Herson în cursul zilei trecute, ucigând două persoane, rănind una, avariind zone rezidențiale, o instituție medicală și infrastructură critică din regiune, a declarat guvernatorul Oleksandr Produkin.

Rusia a lovit în ultima zi districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut din regiunea Donețk, a declarat guvernatorul Vadym Filashkin.

Atacul asupra regiunii a ucis doi civili în Avdiivka și Selydove și a rănit șapte persoane în Selydove.

Compania americană de producție de materiale refractare Allied Mineral Products, LLC, cu sediul în SUA, a fost adăugată pe lista ucraineană de „sponsori internaționali de război” pentru că își continuă afacerile în Rusia, a anunțat Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) la 8 februarie, scrie The Kyiv Independent.

Lista „sponsorilor internaționali de război” este concepută ca „un instrument puternic de reputație” pentru a încuraja ieșirea afacerilor internaționale din Rusia și pentru a reduce capacitatea financiară a Moscovei de a-și continua războiul împotriva Ucrainei, explică NACP pe site-ul său.

Allied Mineral Products produce o varietate de produse refractare, inclusiv materiale rezistente la căldură care pot fi utilizate în producția de echipamente militare. NACP a precizat că firma a menținut o unitate de producție în Tatarstan, Rusia, într-o zonă cunoscută pentru fabricarea de drone de tip Shahed.

Dronele de atac fără pilot de tip Shahed sunt adesea folosite pentru a ataca orașele ucrainene și ținte civile.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că în noaptea de 9 februarie, forțele rusești ar fi interceptat și distrus 19 drone în patru regiuni rusești și deasupra Mării Negre, scrie The Kyiv Independent.

Agenția de știri rusă de stat RIA Novosti a raportat, citând Ministerul rus al Apărării, că apărarea sa aeriană „a doborât două drone ucrainene deasupra regiunii Kursk, cinci deasupra regiunii Briansk, patru deasupra regiunii Orlov, două deasupra Krasnodar Krai și șase deasupra Mării Negre”.

Guvernatorul regiunii Orlov, Andrey Klychkov, a declarat pe Telegram că dronele doborâte ar fi „atacat instalații ale complexului de combustibil și energie”.

Dronele ar fi fost distruse, fără ca incidentul să facă victime.

Un incendiu a izbucnit în cursul nopții la rafinăria de petrol Ilsky din Krasnodar Krai, în sudul Rusiei, care a fost stins în decurs de o oră, potrivit autorităților regionale. Oficialii nu au oferit detalii suplimentare cu privire la cauza incendiului sau la impactul acestuia asupra rafinăriei.

Canalele rusești Telegram au susținut, citând rezidenți locali, că o dronă s-a prăbușit pe teritoriul rafinăriei, ceea ce a dus la o explozie și la un incendiu.

Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 10 din cele 16 drone de tip Shahed lansate de Rusia de la Capul Chauda, în Crimeea ocupată și în regiunea rusă Kursk, au raportat Forțele Aeriene vineri, 9 februarie, scrie The Kyiv Independent.

Grupurile mobile de foc ale Forțelor Aeriene ucrainene au doborât dronele de atac deasupra oblasturilor Nikolaiev Herson și Harkov.

După miezul nopții, forțele rusești au lansat mai multe atacuri cu drone asupra infrastructurii civile a comunității Zmiiv din regiunea Harkov, a declarat guvernatorul regional Oleh Syniehubov prin intermediul canalului său oficial Telegram.

Atacul cu drone a avariat mai multe clădiri rezidențiale, o clădire cu trei etaje a unui centru de recreere și o cantină.

Primii respondenți au stins incendiile provocate de atac într-o clădire a unui hotel și pe terasa de vară a unui restaurant. Un civil a fost rănit în urma atacului și a fost tratat de către medici la fața locului.

Un incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol Ilsky din Krasnodar Krai, în sudul Rusiei, care a fost stins în decurs de o oră, potrivit autorităților regionale. Nu au fost oferite detalii suplimentare cu privire la cauza incendiului sau la impactul acestuia asupra rafinăriei, scrie The Kyiv Independent.

În ultimele săptămâni, Ucraina a lansat mai multe atacuri cu drone asupra rafinăriilor rusești, inclusiv în Sankt Petersburg și Volgograd. Adesea, Kievul nu comentează presupusele atacuri pe teritoriul rusesc.

Yet another succesful Ukrainian drone attack on a Russian oil refinery. The Ilsky Oil refinery in Kransodar Krai is on fire after a drone attack.

Ukraine has become extremely effective in utlizing drones and taking out high-value Russian targets. More drones to come. pic.twitter.com/zACbfrexd3

— Giorgi Revishvili (@revishvilig) February 9, 2024

La sfârșitul lunii ianuarie, serviciul de presă al administrației orașului Sankt-Petersburg a declarat că un „incident” a avut loc la un sit industrial din cartierul Nevsky al orașului.

Postul de presă ucrainean RBC Ucraina a afirmat că o dronă a lovit rafinăria de petrol Nevsky Mazut din oraș. Citând surse neidentificate, RBC a afirmat că lovitura a fost efectuată de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).

Organizaţia care militează pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a estimat că cel puţin 8.000 de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza luptelor şi din alte motive legate de război în timpul asediului din 2022 al forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Mariupol, din regiunea Donețk, scrie joi, 8 februarie, agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Asediul asupra portului strategic de la Marea Azov a durat trei luni, din martie până în mai, iar civilii rămaşi blocaţi în oraş au ajuns să îşi îngroape morţii pe marginea drumului. HRW îşi bazează estimarea – una din puţinele din surse independente – pe imagini din satelit şi alte materiale în care se văd mormintele. Organizaţia arată că numărul de morţi ar putea fi semnificativ mai mare, deoarece se ştie că în unele gropi se află mai multe trupuri neînsufleţite şi este posibil să mai existe şi alte morminte, încă nedescoperite.

Mai multe detalii: „Orașul nostru s-a dus”. Peste 8.000 de oameni au fost uciși în timpul asediului asupra portului Mariupol, potrivit Human Rights Watch

O sută de prizonieri de război ucraineni au fost aduşi acasă din captivitatea rusă, a declarat președintele Zelenski joi, conform The Kyiv Independent.

„Gărzile naționale, polițiștii de frontieră, forțele armate. Majoritatea (celor eliberați) sunt apărători ai orașului Mariupol”, a declarat Zelenski.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, Moscova a primit înapoi 100 de soldați.

„În timpul întoarcerii militarilor ruși din captivitate, Emiratele Arabe Unite au asigurat o mediere umanitară”, a precizat ministerul rus într-un comunicat.

Oficialii ucraineni au declarat în decembrie că Rusia deținea cel puțin 3.500 de prizonieri de război ucraineni, deși se credea că numărul acestora este mai mare.

De atunci, au avut loc trei schimburi de prizonieri, cel mai recent fiind anunțat astăzi.

Precedentul schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia a avut loc la 31 ianuarie, când 207 prizonieri de război ucraineni s-au întors acasă.

Generalul Valeri Zalujnîi a fost demis joi, 8 februarie, din funcția de comandant al armatei ucrainene de către președintele Volodimir Zelenski, informează Politico, în timp ce presa ucraineană anunţă că liderul ucrainean i-a propus generalului să rămână în echipă. Noul comandant al armatei ucrainene este generalul Oleksandr Sîrski.

Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, iar în fruntea soldaţilor ucraineni l-a numit pe generalul Oleksandr Sirski, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei. „El are o experiență de succes în domeniul apărării – a condus operațiunea de apărare a Kievului. De asemenea, are o experiență ofensivă de succes – operațiunea de eliberare a Harkovului”, a spus Zelenski despre generalul Sirski.

Mai multe detalii: Zelenski l-a demis pe generalul Valeri Zalujnîi din fruntea armatei ucrainene. „I-am mulțumit pentru cei doi ani în care a apărat Ucraina”. Cine îl înlocuiește

Urmărește-ne pe Google News