Război în Ucraina, ziua 736 | Aproape 100 de ciocniri pe front în ultima zi. Zelenski le cere aliaților să grăbească furnizarea de arme

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat joi, 29 februarie, că refuzul său de a exclude posibilitatea trimiterii de trupe occidentale în Ucraina a fost intenționat, în ciuda controverselor pe care le-a provocat, relatează Politico.

„Sunt teme destul de grave. Fiecare cuvânt pe care îl spun pe această temă este cântărit, gândit şi măsurat”, a declarat Macron, la inaugurarea Satului Olimpic pentru Jocurile de la Paris, la Saint-Denis, în apropiere de capitală. Cu toate acestea, președintele francez a refuzat să facă alte „comentarii geopolitice” pe această temă.

Luni, 26 februarie, Emmanuel Macron a declarat că „nu a existat un consens” cu privire la trimiterea de trupe terestre în Ucraina într-o „manieră oficială”, dar că „nimic nu este exclus”. „Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a spus Macron, după o întâlnire cu mai mulți șefi de stat la Palatul Elysee.

Mai multe detalii: Macron își susține declarațiile privind potenţiala trimitere de trupe în Ucraina: „Fiecare cuvânt a fost cântărit şi măsurat”

Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul Volodimir Karpenko în fruntea Forțelor Logistice ale Forțelor Armate Ucrainene, relatează Ukrainska Pravda.

„Huliak Oleh Viktorovici va fi înlăturat din funcția de comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate Ucrainene. Karpenko Volodimir Volodymyrovych va fi numit în funcția de nou comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate Ucrainene”, se arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

Karpenko a ocupat anterior funcția de comandant al logisticii pentru Comandamentul Forțelor Terestre al Forțelor Armate Ucrainene.

Opt state membre ale UE, respectiv România, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia, au cerut noi sancţiuni împotriva Rusiei după moartea opozantului Aleksei Navalnîi, relatează joi agenţia EFE, citată de Agerpres.

„Moartea lui Navalnîi este un alt semnal al represiunii accelerate şi sistematice în Rusia (…) Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru ca leadership-ul politic al Rusiei şi autorităţile sale să fie trase la răspundere şi să impunem mai multe costuri pentru acţiunile lor, inclusiv prin sancţiuni”, notează miniştrii de externe din cele opt ţări într-o scrisoare transmisă miercuri şefului diplomaţiei europene Josep Borrell şi consultată de agenţia spaniolă de presă.

Cei opt miniştri şi-au exprimat susţinerea faţă de propunerea pe care însuşi Borrell a formulat-o săptămâna trecută pentru sancţionarea unor noi persoane şi entităţi în baza regimului de sancţiuni al UE împotriva încălcării drepturilor omului, iar această serie de sancţiuni să poarte chiar numele lui Navalnîi.

Mai multe detalii: România şi alte şapte state din UE cer noi sancţiuni contra Rusiei, după moartea lui Navalnîi

Peste 270 de ucraineni, inclusiv 14 copii, au fost uciși de mine și alți explozibili de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022, a declarat un oficial din cadrul Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, relatează The Kyiv Independent.

Aproape o treime din teritoriul Ucrainei, aproximativ 174.000 de kilometri pătrați, a fost minat de când Rusia și-a început războiul total împotriva țării, amenințând mii de oameni cu moartea sau rănirea, potrivit oficialilor ucraineni.

Curățarea terenului va fi o întreprindere masivă și va dura ani de zile.

Exploziile provocate de mine sau alte obiecte explozive lăsate de trupe au rănit 614 persoane în Ucraina, inclusiv 74 de copii, a declarat Serhii Reva, șeful departamentului de deminare umanitară al Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență, în cadrul unei conferințe de presă.

De la începutul invaziei la scară largă, deminerii au neutralizat peste 470.000 de obiecte explozive și au curățat peste 1.170 de kilometri pătrați de teren, potrivit lui Reva.

Ucraina poate folosi arme furnizate de Finlanda pentru a lovi teritoriul rusesc, a declarat joi ministrul finlandez al Apărării, Antti Hakkanen, informează The Kyiv Independent.

Finlanda nu a impus restricții în ceea ce privește ajutorul său militar acordat Ucrainei, a adăugat Hakkanen.

Finlanda a aprobat în februarie cel de-al 22-lea pachet de ajutor pentru apărare acordat Ucrainei, în valoare de aproximativ 190 de milioane de euro. Ca și în cazul pachetelor sale de ajutor anterioare, Helsinki nu a dezvăluit ce a inclus în pachete sau când a fost livrat din motive de securitate.

Hakkanen a declarat că restricțiile au fost stabilite în principal de țările care au furnizat Ucrainei sisteme de arme cu rază lungă de acțiune.

„Ucraina ar trebui să lovească, de asemenea, ținte militare de pe partea rusă, dacă este necesar. În caz contrar, aceste obiective militare vor lovi pe partea ucraineană. Aceasta este o luptă defensivă absolut legală, pe care o duce Ucraina. Carta ONU permite atacarea țintelor militare dincolo de frontierele terestre”, a declarat Jukka Kopra, membru al parlamentului finlandez.

„În acest moment, țările mari care, printre altele, au furnizat sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, desigur, au și ele dreptul de a specifica modul în care ar trebui folosite”, a declarat Hakkanen, adăugând că Finlanda poartă discuții constante cu țările aliate cu privire la restricțiile privind ajutorul militar acordat Ucrainei.

Hakkanen a îndemnat, de asemenea, țările aliate să furnizeze Ucrainei mai multe rachete cu rază lungă de acțiune, inclusiv sisteme germane Taurus.

„Îndemn Germania să se gândească serios la acest lucru. Guvernul german știe că acestea ar avea o importanță enormă. Dacă vor să ajute Ucraina să câștige, ar putea să le furnizeze”, a spus el.

Finlanda a oferit deja 1,8 miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.

Miniștrii europeni ai apărării și afacerilor externe se vor reuni la Paris în zilele următoare pentru a discuta despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, a declarat joi un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe, relatează Reuters.

Potrivit Reuters, aceștia au adăugat că statele europene vor discuta despre noi măsuri concrete pentru Ucraina și despre cum să apere țările care sunt destabilizate de Rusia, în special Moldova.

Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a anunțat, pe Telegram, că Ucraina a doborât joi, în total, trei avioane de vânătoare-bombardament rusești Su-34, relatează The Guardian.

„După operațiuni de luptă reușite împotriva unui avion inamic în noaptea de 29 februarie, alte două avioane rusești au fost distruse – vânătoare-bombardiere Su-34 în sectoarele Avdiivka și Mariupol”, a precizat Sîrski.

Rusia nu a comentat imediat declarațiile generalului.

Militarii ucraineni ai Centrului de Operații Speciale Navale 73 au fost uciși într-o ciocnire cu armata rusă, anunță Forțele de Operații Speciale (SSO) ale Forțelor Armate ucrainene, citate de publicația Meduza.

„Asigurând retragerea principalelor forțe ale grupului, după finalizarea unei misiuni speciale, soldații au dat ultima lor luptă, rămânând în serviciu pentru totdeauna”, se precizează în mesaj fără să fie menționate detaliile misiunii, unde a avut loc aceasta sau numărul persoanelor care și-au pierdut viața.

Oficiali ruși din Herson, regiune anexată de Federația Rusă, și publicații de propagandă au transmis că un grup de sabotori ucraineni a încercat să debarce pe bancul Tendrovskaia, din sudul regiunii Herson.

Mai multe detalii: Armata ucraineană a recunoscut eșecul unei misiuni care a dus la moartea a zeci de soldați de elită: „O zi neagră pentru forțele speciale”

Kirilo Budanov, şeful Direcţiei principale de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, a confirmat că Rusia știa despre planul de contraofensivă ucraineană în 2023, relatează agenția Unian, care citează CBS News.

Budanov a confirmat declarațiile recente ale președintelui Ucrainei potrivit cărora Kremlinul știa despre planul de contraofensivă ucrainean chiar înainte de a începe.

„Nu voi spune mai mult decât președintele. Am avut, să spunem, informații, dovezi că Federația Rusă a luat cunoștință de planuri. Aceasta este o problemă serioasă și luăm anumite măsuri”, a declarat Budanov, comentând presupusa scurgere de date.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să vorbească despre orice planuri militare viitoare ale Ucrainei, pentru că anul trecut Kremlinul a primit în avans un plan de contraofensivă al Kievului.

„Vă voi explica. Ca să fiu sincer, vorbind între noi, cu cât mai puțină lume știe despre planurile armatei ucrainene, cu atât mai rapidă va fi victoria și cu atât mai neașteptat va fi rezultatul pentru ruși. Și vă voi spune sincer: acțiunile noastre de contraofensivă din primăvara trecută au fost pe masa Kremlinului înainte ca acțiunile de contraofensivă să fi început”, a spus Zelenski.

Forțele ucrainene au respins un atac rusesc la periferia satului Orlivka, aflat pe linia frontului în regiunea Donețk, a declarat comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, joi, la 29 februarie, în urma unei viziteîn zonă, relatează The Kyiv Independent.

Forțele ucrainene s-au retras pe 26 februarie din satul Lastochkyne, din apropiere de orașul Avdiivka, recent capturat, și au înființat linii de apărare în apropierea localităților învecinate, inclusiv la Orlivka, pentru a împiedica noi avansuri rusești spre vest.

Generalul Sîrski a descris situația de pe linia frontului din regiunea Donețk ca fiind „dificilă”, trupele rusești continuând să desfășoare ofensive „în multe direcții”. Potrivit acestuia, situația este „deosebit de tensionată” în satele în care s-au retras forțele ucrainene după ce Rusia a capturat Avdiivka.

De asemenea, el a precizat că, în timpul vizitei, a luat măsuri pentru a corecta „anumite calcule greșite” pe care comandanții le-au făcut și care „au afectat în mod direct stabilitatea apărării în anumite zone”.

„Am luat toate măsurile pentru a corecta situația la fața locului, cu alocarea unei resurse suplimentare de muniții și mijloace materiale, precum și a rezervelor necesare”, a spus Sîrski.

Forțele ucrainene s-au retras din orașul industrial Avdiivka pe 17 februarie, apoi și din unele sate învecinate.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat joi, 29 februarie, că, în timpul nopții, au doborât un alt avion rusesc de atac Su-34, relatează The Kyiv Independent.

În ultimele zece zile, Rusia a pierdut, în total, șapte avioane Su-34, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, care au raportat doborârea a două avioane Su-34 într-o singură zi, pe 27 februarie.

Ucraina a mai anunțat că a doborât două avioane rusești de avertizare timpurie și control A-50 în ianuarie și februarie, fiecare costând aproximativ 330 de milioane de dolari.

În ultimele 24 de ore, pe front au avut loc 99 de ciocniri între trupele ucrainene și cele ale Rusiei, anunță joi dimineață Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de agenția Ukrinform.

„În total, inamicul a lansat 10 rachete și 105 lovituri aeriene, a lansat 163 de atacuri cu rachete în salvă asupra pozițiilor trupelor noastre și a zonelor populate. Din păcate, ca urmare a atacurilor teroriste rusești, există civili răniți și morți Au fost distruse și avariate clădiri înalte și private, o biserică, precum și alte obiecte de infrastructură civilă”, transmite Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Peste 120 de localități din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Luhansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Mikolaiv au fost sub tirul artileriei, mai precizează armata ucraineană.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, au discutat, miercuri, în cadrul Summitul-ului Ucraina-Europa de Sud-Est de la Tirana, Albania, despre rezistența Ucrainei în fața invaziei ruse și despre viitorul comun al celor două țări în cadrul Uniunii Europene.

„La doi ani de apărare eroică în fața agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei, am reconfirmat sprijinul hotărât al Moldovei pentru victoria Ucrainei și o pace durabilă. Chiar în aceste zile, un nou lot de ajutor umanitar, ce constă din echipamente electrice, medicale, sticlă și produse alimentare, a fost trimis spre orașul Mîkolaiiv. Moldova și cetățenii săi vor continua să facă totul ce le stă în puteri pentru a sprijini țara vecină, care rezistă invaziei ruse și astfel protejează și pacea noastră”, a scris Maia Sandu într-o postare pe Facebook. 

Potrivit Ukrainska Pravda, cei doi au discutat și despre „evenimentele recente” din Transnistria, despre încercările Rusiei de a destabiliza situația din regiune și despre „instrumentele eficiente de contracarare a influenței țării agresoare”.

De asemenea, Sandu și Zelenski au vorbit și despre exploatarea coridoarelor de transport pentru exportul produselor ucrainene prin teritoriul Republicii Moldova.

La summitul Ucraina-Europa de Sud-Est de la Tirana se discută cooperarea regională, sprijinirea eforturilor de aderare la UE pentru țările candidate, inclusiv pentru Republica Moldova precum și susținerea continuă a Ucrainei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut miercuri aliaţilor săi decizii care să grăbească furnizarea de arme şi muniţii, insistând că nu mai este timp de pierdut în faţa armatei preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite agenţia EFE.

„Trebuie să supravieţuim. Pentru aceasta avem nevoie de decizii concrete, decizii despre arme. Şi ca aceste arme să sosească la timp”, a subliniat Volodimir Zelenski la o conferinţă de presă în capitala albaneză Tirana, unde a participat la un summit Ucraina-Balcani.

„Dacă cineva a decis să trimită arme, atunci trebuie să o facă la timp. Avem probleme cu aprovizionarea cu muniţii, ceea ce afectează situaţia pe câmpul de luptă”, a atras atenţia Volodimir Zelenski.

El a mai anunţat la conferinţa de presă că, la jumătatea lunii martie, aşteaptă o vizită a preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru a discuta posibilităţile de consolidare a Ucrainei în acest război. Macron „a spus că există mai multe idei pe care mi le va împărtăşi”, a afirmat Zelenski, fără a dezvolta subiectul.

Preşedintele ucrainean a insistat miercuri că armata sa nu are timp de pierdut în faţa ofensivei ruse, nu-şi poate permite „pauze”, pentru că Rusia „nu se va opri”. „Nu avem timp şi nici alternative. Ne confruntăm cu un asasin. Cu un Hitler numărul doi. Iniţiativa noastră este să triumfăm în faţa lui Putin”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean caută intens soluţii pentru aprovizionarea cu muniţii, după ce statele occidentale nu au reuşit până în prezent să ţină pasul cu nevoile armatei ucrainene, mai ales în ce priveşte furnizarea de obuze, iar ajutorul american este în continuare blocat în Congresul de la Washington.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE