Război în Ucraina, ziua 776 | Zelenski a inspectat liniile defensive fortificate din Harkov, în anticiparea unei ofensive majore a rușilor

Peste două treimi din tancurile rusești pe care armata ucraineană le-a distrus în ultimele luni au fost scoase din luptă cu ajutorul dronelor de tipul “first-person-view” (FPV), a declarat un oficial NATO pentru revista Foreign Policy, care notează că acesta este un semn tot mai clar al dependenței Kievului de aparatele fără pilot, pe fondul penuriei critice de obuze de artilerie, muniție pe care o așteaptă din partea Statelor Unite și a altor țări occidentale.

Dronele FPV sunt ieftin de fabricat și pot fi pilotate cu precizie spre ținte. Ele au capacitatea de a distruge echipamente militare mult mai scumpe.

Mai multe detalii: Pe fondul penuriei de obuze, dronele ieftine ale Ucrainei decimează tancurile rusești: au distrus 66% din acestea, potrivit unui oficial NATO

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, aflat în vizită oficială în România, cu care a discutat despre siguranţa şi securitatea centralelor nucleare din Ucraina, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

“În cadrul întrevederii, președintele Klaus Iohannis a evidențiat rolul esențial al AIEA în promovarea utilizării paşnice a energiei nucleare şi a aplicaţiilor acesteia. Președintele României a subliniat importanța organizării primului Summit al Energiei Nucleare, desfășurat recent la Bruxelles, precum și necesitatea investiției în inovare tehnologică pentru dezvoltarea domeniului energiei nucleare. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a salutat eforturile Directorului General al AIEA în vederea asigurării siguranței și securității facilităților nucleare și radiologice și a transmis asigurări că țara noastră va continua susținerea activităților Agenției pe acest palier”, menționează Administrația Prezidențială.

La rândul său, Rafael Grossi a evidenţiat implicarea activă şi constantă a României în eforturile de consolidare a rolului AIEA în contextul actual de securitate. Totodată, el a subliniat cooperarea bilaterală excelentă în domeniul utilizării în condiţii de siguranţă a energiei nucleare, conform comunicatului.

“Întrevederea a prilejuit, totodată, un schimb de opinii cu privire la evoluțiile tematicilor relevante pentru activitatea AIEA, în primul rând siguranța și securitatea centralelor nucleare din Ucraina”, precizează sursa citată.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Guvernul german a însărcinat producătorul german de armament Rheinmetall să livreze Ucrainei încă 20 de vehicule blindate Marder Ucrainei, a anunțat marți compania, potrivit The Kyiv Independent.

Noua livrare a fost anunțată anterior în luna martie și este evaluată la „o valoare de aproximativ două milioane de euro”, potrivit unui comunicat. Rheinmetall a precizat că noul lot va fi livrat în 2024.

De la începutul invaziei pe scară largă, compania germană a furnizat deja Ucrainei mai mult de 100 de vehicule blindate Marder.

Anterior în cursul acestui an, Germania și Polonia au convenit să formeze o „coaliție pentru vehicule blindate”, menită să sprijine capacitățile de apărare ale Ucrainei.

Cel mai recent pachet de ajutor al Germaniei pentru Ucraina a inclus cinci vehicule blindate de reparații și recuperare Warthog, nouă vehicule blindate de comandă Warthog, un vehicul blindat de geniu Dachs, muniție pentru tancurile Leopard, 18.000 de obuze de artilerie de 155 mm din stocurile industriei și ale armatei germane, 24.000 de obuze de 40 mm și 2.056 de arme antitanc RGW 90 Matador.

09 apr. - Acum 8 luni

09-04-2024

SVR acuză SUA că ar recruta deţinuţi mexicani şi columbieni pentru a-i trimite să lupte în Ucraina

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Companiile militare private americane au fost acuzate marţi, 9 aprilie, de către Serviciul de Spionaj Extern al Rusiei (SVR), că ar recruta deţinuţi proveniţi din Mexic şi Columbia, care ispăşesc pedepse în închisori de pe teritoriul SUA, pentru a-i trimite să lupte pe frontul în Ucraina, informează agențiile EFE şi TASS, preluate de Agerpres.

„Companiile militare private americane, sub conducerea Drug Enforcement Administration şi a FBI, au început să recruteze reprezentanţi ai cartelurilor drogurilor mexicane şi columbiene, care ispăşesc pedepse în închisorile americane, pentru a participa la conflictul ucrainean”, susţine SVR, într-un comunicat de presă, fără a prezenta vreo dovadă.

Mai multe detalii: „Drojdie multinaţională de măcelari”. Spionajul rus acuză SUA că recrutează deținuți din cartelurile mexicane şi columbiene de droguri pentru a-i trimite să lupte în Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat marți liniile defensive consolidate cu fortificaţii ridicate recent în provincia nord-estică Harkov ca pregătire pentru o eventuală ofensivă majoră a armatei ruse, aceasta fiind o zonă în care atacurile şi bombardamentele ruseşti s-au intensificat în faţa unei armate ucrainene aflate în criză de oameni şi muniţii, scriu agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

După eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, trupele Kievului se confruntă cu asalturi ruseşti pe fronturile de nord-est, est şi sud, în faţa cărora armata ucraineană a început să sape tranşee şi şanţuri anti-tanc şi să amenajeze structuri defensive, cum ar fi blocurile piramidale de beton denumite „dinţi de dragon”, pentru a stopa înaintarea ruşilor şi a nu le permite acestora să străpungă frontul.

Aceste construcţii fortificate amintesc de tactica pe care însăşi armata rusă a folosit-o în timp ce era ameninţată de contraofensiva ucraineană, tactică ce s-a dovedit apoi a fi una de succes şi este cunoscută ca „linia Surovikin”, numele generalului rus artizan al acestei defensive. Respectivele linii defensive complexe, amenajate pe mai multe niveluri şi protejate de câmpuri de mine, sunt considerate cauza principală a eşecului contraofensivei ucrainene, în care Kievul a pierdut încă din primele zile numeroase efective de soldaţi şi echipamente în asaltul brigăzilor sale mecanizate asupra poziţiilor ruse pe trei axe de atac în provinciile Zaporojie şi Doneţk.

Vizitând poziţiile în curs de amenajare în Harkov, preşedintele Zelenski a subliniat că această zonă este „foarte importantă”. „Trebuie să fim pregătiţi. Şi ruşii trebuie să vadă că suntem pregătiţi să ne apărăm. Vreau ca poporul nostru să ştie că Ucraina este pregătită dacă inamicul atacă”, a mai spus el, conform contului de Telegram al preşedinţiei ucrainene, care nu precizează când a avut loc vizita preşedintelui în Harkov.

Ucraina întâmpină dificultăţi în recrutarea de noi soldaţi şi situaţia pe front este dificilă în faţa trupelor ruse revenite în ofensivă mai numeroase şi mai bine echipate.

Cel mai important organism de investigație al Rusiei a anunțat marți, 9 aprilie, că a lansat o anchetă penală asupra unor înalți oficiali din Statele Unite și din țările membre NATO, suspectați de „finanțarea terorismului” în beneficiul Ucrainei, menţionând numele unei companii ucrainene care l-a avut ca angajat pe fiul preşedintelui american Joe Biden, scrie AFP.

„Ancheta (…) examinează sursele şi mişcările de fonduri în valoare de câteva milioane de dolari americani şi implicarea unor colaboratori ai autorităţilor şi organizaţiilor publice şi comerciale din ţări occidentale”, a precizat Comitetul de Anchetă al Rusiei, care investighează infracțiunile majore, într-un comunicat de presă, citând numele companiei de gaze ucrainene Burisma care l-a avut pe Hunter Biden în consiliul său de administraţie.

Mai multe detalii: Rusia anunță că investighează penal înalți oficiali americani și din NATO pentru „finanțarea terorismului”

Illia Vitiuk, șeful departamentului pentru securitate cibernetică din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), a fost suspendat, în așteptatea unei anchete privind dezvăluirile făcute de publicația de investigații Slidstvo.Info, și urmează să fie trimis în zona, scriu marți, 9 aprilie, The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Potrivit unei investigații recente realizate de Slidstvo.Info, soția lui Vitiuk a început să obțină câștiguri importante după ce soțul ei a fost numit în funcție și a cumpărat, sub prețul pieței, un apartament într-un complex rezidențial de lux din Kiev.

Mai multe detalii: Șeful securității cibernetice din cadrul SBU a fost suspendat și trimis pe front, fiind acuzat că a încercat să înroleze un jurnalist în urma unor dezvăluiri

Joi va avea loc la Viena o şedinţă extraordinară a Consiliului Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), convocat de Rusia pentru a discuta atacurile asupra centralei atomice ucrainene de la Zaporojie, spun patru surse diplomatice citate de Reuters.

Centrala – cea mai mare din Europa – a fost atacată duminică cu drone, fiind lovit inclusiv unul din cele şase reactoare, a comunicat AIEA.

Rusia şi Ucraina s-au acuzat de mai multe ori reciproc de atacuri asupra centralei ocupate de forţele ruse în 2022 şi au respins pe rând acuzaţiile.

Ambasadorul rus la AIEA, Mihail Ulianov, a afirmat luni seara că ţara sa a convocat reuniunea de urgenţă a conducerii organizaţiei cu 35 de state membre „privitor la recentele atacuri şi provocări ale forţelor armate ucrainene împotriva” centralei.

Data reuniunii nu a fost deocamdată anunţată oficial. Regulamentul Consiliului Guvernatorilor prevede că oricare din statele membre poate convoca o astfel de şedinţă, notează Agerpres. Consiliul este organismul de decizie suprem al AIEA şi se reuneşte de mai multe ori pe an.

Reuters apreciază că Moscova va învinovăţi din nou Kievul pentru recentul atac cu drone, însă nu va fi probabil susţinută de Consiliu, care a adoptat luna trecută o rezoluţie prin care cere Rusiei să se retragă de la centrala atomică de la Zaporojie.

Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunţat marţi că a transferat săptămâna trecută Ucrainei armament şi muniţie de calibru mic trimise de Iran rebelilor houthi din Yemen și confiscate de către soldați americani și aliați, relatează France-Presse, potrivit news.ro.

Această livrare este menită să ajute armata ucraineană, care duce lipsă de muniţie în fața invadatorilor ruși, dar nu rezolvă deficitul de armament greu în contextul în care Congresul american nu reuşeşte să ajungă la un acord în vederea validării unui nou pachet de asistență militară, notează France-Presse.

Potrivit CENTCOM, noul ajutor, furnizat pe 4 aprilie, include peste 5.000 de puști de asalt de tip AK-47, mitraliere, puşti de precizie, lansatoare de grenade (RPG) şi peste 500.000 de cartuşe de puşcă. „Este suficient armament pentru înarmarea unei brigăzi ucrainene cu puşti de calibru mic”, precizează CENTCOM.

Mai multe detalii: SUA au transferat Ucrainei armament și muniție confiscate de la rebelii houthi după ce le-au primit de la iranieni

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a primit marţi, la Beijing, pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în ultima zi a vizitei acestuia de două zile în ţara asiatică, prilej cu care Xi i-a cerut lui Lavrov să îi transmită salutări sincere preşedintelui rus Vladimir Putin, scrie agenția Xinhua, potrivit Agerpres.

Menţionând că anul acesta se împlinesc 75 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între China şi Rusia, Xi a spus că cele două ţări au pornit pe o nouă cale a coexistenţei armonioase şi a cooperării reciproc avantajoase, ceea ce a adus beneficii ambelor ţări şi popoarelor lor.

„Preşedintele Putin şi cu mine am convenit să continuăm să menţinem schimburi strânse pentru a asigura o dezvoltare armonioasă şi constantă a relaţiilor între China şi Rusia. Cele două părţi ar trebui să profite de oportunitatea de a celebra cea de-a 75-a aniversare a stabilirii legăturilor diplomatice şi de Anii Culturii Chinei şi Rusiei pentru a pune pe deplin în aplicare consensul important la care am ajuns eu şi preşedintele Putin”, a spus el.

China, a subliniat Xi, sprijină poporul rus să urmeze o cale de dezvoltare care să se potrivească condiţiilor sale naţionale şi sprijină Rusia în combaterea terorismului şi în menţinerea securităţii şi stabilităţii sociale. Potrivit preşedintelui Xi, China acordă mereu o mare importanţă dezvoltării relaţiilor între China şi Rusia şi este pregătită să consolideze comunicarea bilaterală cu Rusia şi să îmbunătăţească coordonarea strategică multilaterală în cadrul BRICS şi al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai.

El a adăugat că cele două ţări vor da dovadă de mai multă responsabilitate, vor uni ţările din Sudul Global în spiritul egalităţii, deschiderii, transparenţei şi incluziunii, vor promova reforma sistemului de guvernanţă globală şi vor conduce viguros construirea unei comunităţi cu un destin comun pentru umanitate, notează Xinhua.

Statele membre NATO nu își doresc un conflict militar cu Rusia, așa că scopul actual al alianței este „descurajarea unui astfel de război”, a spus comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Christopher Cavoli, potrivit The Moscow Times.

„Statele NATO nu cred că se află într-un război cu Rusia și nici nu își doresc acest lucru”, a spus Cavoli în cadrul unei conferințe organizate de Universitatea Georgetown cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la fondarea alianței de apărare. Potrivit acestuia, NATO sprijină Ucraina tocmai pentru a evita un conflict militar direct cu Rusia.

Mai multe detalii: Comandantul trupelor NATO din Europa spune că aliații nu își doresc un conflict cu Rusia: Scopul actual este „descurajarea unui astfel de război”

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a cerut înființarea unui fond european de apărare, susținând că Europa nu se poate „baza pe sprijinul american şi pe capacitatea americană de a ne proteja”, în contextul în care, spune oficialul, „războiul se profilează la orizont”, relatează agenția spaniolă EFE, citată de Agerpres.

Borrell a vorbit marți, 9 aprilie, la Forumul New Economy, despre „crearea unui nou vehicul financiar interguvernamental, să-l numim «Mecanism european de apărare», comparabil cu cel pe care l-am creat în timpul crizei financiare (din 2008) pentru a sprijini unele state membre care sufereau din cauza crizei financiare”.

Mai multe detalii: „Războiul nu va începe mâine, dar se profilează la orizont”, spune șeful diplomației UE, care cere un fond european de apărare

Energoatom, compania națională ucraineană de producere a energiei nucleare, califică drept manipulări și propagandă afirmațiile Rusiei cu privire la presupusele atacuri cu drone ucrainene împotriva centralei nucleare de la Zaporojie, relatează publicația The Kyiv Independent.

Energoatom a transmis marți că Rusia „și-a ridicat propaganda la un alt nivel”, manipulând perspectiva AIEA și acuzând Ucraina de breșe de securitate la centrală.

Mai multe detalii: Compania ucraineană Energoatom acuză Rusia că răspândește informații false în legătură cu atacurile asupra centralei nucleare de la Zaporojie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că atenţia se concentrează acum asupra apărării orașului Harkov, al doilea ca mărime din țara vecină, relatează news.ro.

„Atenţia se concentrează acum asupra oraşului Harkov: situaţiei energetice şi sprijinului acordat oamenilor şi întreprinderilor din oraş şi din regiune. Ne maximizăm eforturile pentru a zădărnici planurile Rusiei împotriva Harkovului. Împreună cu partenerii noştri, lucrăm la consolidarea apărării antiaeriene”, a transmis Zelenski într-un mesaj adresat către ucraineni.

Șeful statului ucrainean a anunţat că a organizat o reuniune a Statului-Major care s-a concentrat în principal asupra Harkovului şi a regiunii cu același nume.

Mai multe detalii: Zelenski anunță un nou obiectiv: apărarea Harkovului. „Ne maximizăm eforturile pentru a zădărnici planurile Rusiei”

Fostul secretar de stat american Mike Pompeo, care a condus diplomaţia americană sub preşedinţia lui Donald Trump, s-a alăturat corului crescând de republicani proeminenţi care cer aprobarea unui nou ajutor financiar pentru Ucraina, după ce unii membri de partid i-au acuzat pe cei care se opun acestui ajutor că au cedat în faţa propagandei ruse, informează Agerpres preluând Reuters.

Cele 95 de miliarde de dolari solicitate de preşedintele democrat Joe Biden pentru Ucraina, Israel şi alţi aliaţi ai SUA au fost aprobate de Senat, dar preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, blochează de câteva săptămâni supunerea proiectului la vot.

Pompeo, fost membru al Camerei Reprezentanţilor, a publicat luni o scrisoare deschisă în care îl „încurajează” pe Johnson să pună proiectul pe ordinea de zi.

Biroul lui Mike Johnson nu a comentat acest apel, scris împreună cu John Walter, preşedintele Hudson Institute, cu care colaborează în prezent Pompeo, şi nici recentele alegaţii ale preşedinţilor republicani a două comisii pentru securitate naţională din Camera Reprezentanţilor în sensul că membri ai partidului sunt influenţaţi de „propaganda rusă”.

Deputatul Michael McCaul, şeful comisiei pentru afaceri externe a Camerei, a declarat săptămâna trecută pentru Puck News că „propaganda rusă a pătruns din nefericire în SUA şi a infectat o bună parte din baza partidului meu”.

Reprezentantul Mike Turner, care conduce comisia pentru informaţii a Camerei, a afirmat la rândul său duminică pe CNN că remarca lui McCaul este „absolut adevărată”. „Vedem venind direct din Rusia încercări de a disimula comunicaţii anti-Ucraina şi mesaje pro-Rusia, dintre care unele pot fi auzite chiar în Camera” Reprezentanţilor, a spus Turner.

Centrala nucleară ucraineană Zaporojie a fost marţi din nou atacată cu o dronă, a anunţat pe Telegram conducerea instalată de Rusia la această centrală, atac confirmat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit căreia situaţia acolo este în continuare „extrem de gravă”, scrie agenția spaniolă de presă EFE.

Potrivit mesajului conducerii centralei, o dronă a lovit sala de teste pentru reactoare a centralei, fără a provoca pagube.

Rusia acuză armata ucraineană pentru acest atac, al treilea efectuat cu drone asupra centralei Zaporojie în ultimele zile, potrivit Moscovei. De partea sa, Ucraina neagă orice implicare şi acuză la rândul său Rusia, despre care mai afirmă că a transformat centrala „într-o bază militară”.

Între timp, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a postat pe reţeaua socială X un mesaj în care afirmă că a fost informată despre acest atac şi că „explozia raportată corespunde observaţiilor echipei AIEA” care se află la faţa locului.

„Nu există o ameninţare directă pentru securitatea centralei de data aceasta, dar ultimul incident subliniază din nou situaţia extrem de gravă”, afirmă directorul general al AIEA, Rafael Grossi, potrivit Agerpres.

Anterior, AIEA a confirmat duminică un atac „îndrăzneţ” cu drone asupra centralei. Atacul s-a soldat cu trei răniţi, potrivit companiei ruse de stat care gestionează sectorul nuclear civil, Rosatom.

Ocupată de trupele ruse în martie 2022, această centrală, cea mai mare din Europa, se află în zona oraşului ucrainean Enerhodar, aproape de linia frontului. Centrala funcţionează cu personal ucrainean şi AIEA are permanent o echipă de experţi la faţa locului. Cinci din cele şase reactoare ale centralei sunt în prezent în stare de „oprire la rece”.

Forțele ruse au respins 11 contraatacuri ale armatei ucrainene în direcția Avdiivka și patru în direcția Donețk, a informat, marți, Ministerul rus al Apărării.

„În direcția Avdiivka, unitățile grupului de trupe Centru prin acțiuni active au îmbunătățit situația tactică și au respins 11 contraatacuri ale grupurilor de asalt și a brigăzilor mecanizate ucrainene. Totodată au fost respinse 4 atacuri inamice în apropierea localităților Pervomaiskoie, Novobakmutovka, Umanskoie și Berdichi din Republica Populară Donețk (RPD)”, se arată în comunicat.

Potrivit ministerului rus al apărării, în ultimele 24 de ore, armata rusă a doborât 236 de drone ucrainene, o rachetă antinavă Neptune și cinci sisteme de rachete cu lansare multiplă HIMARS.

Oamenii legii investighează 27 de dosare penale legate de execuția unor prizonieri de război ucraineni de către ruși de la începutul invaziei, a transmis, marți, șeful Departamentului pentru Combaterea Infracțiunilor Săvârșite în Condițiile Conflictului Armat al Parchetului general ucrainean, Iurii Belousov. 

„Parchetul General are pe rol 27 de procese penale pentru executarea prizonierilor de război ucraineni. Vorbim despre uciderea a 54 de militari”, a informat Iurii Belousov.

„Nu este vorba doar de comandanții de unități, ci și de cea mai înaltă conducere militară și politică”, a adăugat Iurii Belousov.

Două drone au atacat, în noaptea de luni spre marți, centrul aviatic de pregătire din Borisoglebsk, regiunea Voronej din Federația Rusă, în cadrul unei operațiuni realizate de serviciul secret al Ucrainei, potrivit unor surse citate de Ukrainska Pravda.

 „Un UAV de tip aeronavă a fost detectat și distrus de forțele de apărare aeriană și mijloacele EW pe teritoriul regiunii Voronej. Potrivit informațiilor preliminare, nimeni nu a fost rănit. Consecințele la sol urmează să fie clarificate”, a transmis  Oleksandr Gusev, guvernatorul regiunii Voronej.

Mai multe canale rusești au publicat un videoclip pe Telegram în care au anunțat că două drone au atacat Centrul de pregătire a aviației Cekalov din Borisoglebsk.

У Воронезькій області Росії дрони атакували Борисоглібський навчальний авіаційний центр. Відео з Telegram-каналу Astra pic.twitter.com/pNehoEdWN7

— Українська правда ✌️ (@ukrpravda_news) April 9, 2024

Potrivit „Baza”, prima dronă s-a prăbușit la etajul 4 al clădirii principale, în jurul orei 3 dimineața. O oră mai târziu, a doua dronă a vizat același loc. Astra scrie că ambele drone au explodat.

În urma atacului, fațada și ferestrele centrului de învățământ au fost avariate. Autoritățile locale au raportat că în urma atacului nu sunt victime.

Potrivit sursei Ukrainska Pravda, aceasta a fost o operațiune a serviciului secret ucrainean. În ceea ce privește consecințele – conform datelor preliminare, a fost avariată clădirea principală a centrului.

În regiunea Poltava, numărul persoanelor rănite în urma unui atacului rusesc cu rachete din 8 aprilie a crescut la 12 persoane, inclusiv doi copii, iar o persoană a murit, a anunțat, marți, de ministrul ucrainean al Afacerilor Interne, Igor Klimenko pe  Telegram.

Potrivit ministrului, aproape 100 de salvatori au lucrat în regiunea Poltava toată noaptea, după ce rușii au lansat un atac cu rachetă luni seara asupra unui bloc de apartamente cu două etaje în care locuiau aproximativ 30 de oameni.

Unitățile Serviciului de Stat de Urgență au salvat două persoane, în timp ce psihologii Poliției Naționale au acordat asistență aproximativ 20 de persoane.

Potrivit anunțului autorităților locale, în urma atacului rusesc de luni seară, o persoană a murit, iar alte 12 au fost rănite, inclusiv doi copii.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, marți, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 449.250 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.

Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 850 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.

De asemenea, potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 7.110 de tancuri, 13.620 de blindate, 11.386 de sisteme de artilerie, 347 de avioane, 325 de elicoptere și 9.033 de drone.

La Sevastapol, în Crimeea, s-a auzit o explozie puternică marți dimineață, transmite Ukrainska Pravda.

„Sistemul de distrugere automată a unei ținte care zbura la joasă suprafață a funcționat, infrastructura orașului nu a fost deteriorată”, au transmis autoritățile locale.

Explozia a fost atât de puternică încât a fost auzită și de locuitorii din Evpatoria, localitate situată la 65 kilometri nord de Sevastopol.

Potrivit ministerului rus al apărării, „o rachetă ucraineană a fost distrusă deasupra Mării Negre în largul coastei Peninsulei Crimeea”.

Înainte de explozie, presa rusă a anunțat că în Crimeea a fost declarată o amenințare cu rachete.

Forțele Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene au distrus toate cele 20 de drone „Shahed” pe care Rusia le-a folosit pentru a ataca Ucraina, în noaptea de luni spre marți, a anunțat Comandantul Forțelor Aeriene Mikola Olesciuk pe Telegram.

Rușii au lansat 20 de UAV-uri de atac de tip Shahed asupra Ucrainei din Capul Chauda – Crimeea, Primorsko-Akhtarsk – Rusia, precum și patru rachete ghidate antiaeriene S-300 din regiunea Donețk ocupată.

În respingerea atacului aerian au fost implicate avioane de luptă, unități de rachete antiaeriene și EW ale Forțelor Aeriene, dar și grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei.

Ca urmare a luptei antiaeriene, toate cele 20 de Shahed au fost doborâte în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Dnipropetrovsk, Poltava, Vinița și Liov.

În cursul zilei de luni, pe front au avut loc 56 de lupte, a transmis Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook.

Cele mai multe lupte, 26, s-au dat pe direcția Novopavlovsk, unde trupele ruse au încercat în mod repetat să spargă apărarea ucraineană.

„Din păcate, în urma atacurilor rusești, există morți și răniți în rândul populației civile. Mai multe clădiri înalte și alte obiective de infrastructură civilă au fost distruse și avariate”, a subliniat Statul Major ucrainean.

Nu mai este în interesul Franţei să „discute cu responsabilii ruşi”, a afirmat luni șeful diplomației franceze, Stéphane Séjourné, după recenta conversaţie telefonică dintre miniştrii apărării rus şi francez, care s-a încheiat cu versiuni divergente, informează AFP.

„În prezent, nu este în interesul nostru să discutăm cu responsabilii ruşi deoarece comunicatele care ies, relatările care se fac despre asta sunt minciuni”, a declarat Stéphane Séjourné, la Abidjan, unde ministrul francez a încheiat un turneu în Africa.

Mai multe detalii: Franţa anunță că „nu mai are interes” să discute cu oficialii ruşii, în urma controversatei covorbiri dintre Șoigu și Lecornu

Urmărește-ne pe Google News