Război în Ucraina, ziua 345 | Ucraina „va lupta cât va putea de mult pentru a păstra Bahmut”, le-a spus Zelenski liderilor UE la Kiev

În urma summitului UE-Ucraina de vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că se lucrează la alocarea unei finanțări de un miliard de euro pentru Ucraina în vederea refacerii infrastructurii distruse în urma atacurilor și bombardamentelor rusești, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit acesteia, este esențial să se înceapă imediat reconstrucția rapidă a țării.

„Reconstrucția locuințelor, a drumurilor, a infrastructurii, a școlilor și a spitalelor este o muncă de zi cu zi care trebuie făcută”, a declarat ea, adăugând că acest efort este la fel de important ca și „repararea pagubelor pe care bombele lui Putin le provoacă infrastructurii energetice”.

De când a început invazia pe scară largă a Rusiei și până în prezent, UE a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de 49 de miliarde de euro.

Luna trecută, Banca Mondială a estimat că reconstrucția postbelică a Ucrainei ar putea costa până la 600 de miliarde de euro.

03 feb. - Acum 2 luni

03-02-2023

Canada impune noi sancțiuni împotriva unor grupuri media și artiști care propagă „dezinformările” Rusiei

Recomandări

Una dintre cele mai bătăioase ziariste din România a răbufnit: „Hoțiile din trecut s-au prescris. Cele din viitor sunt acum legalizate prin noua OUG 13”

Canada a impus sancțiuni împotriva a 38 de persoane și a 16 entități despre care spune că sunt „complice la propagarea dezinformării și propagandei rusești”, relatează Al Jazeera.

Printre cei vizați se află grupul media rus de stat MIA Rossiya Segodnya și cântărețul Nikolay Victorovici Baskov, care a susținut un concert pro-război la Moscova, a precizat Ministerul canadian de Externe, într-un comunicat de presă.

În urma summitului UE-Ucraina, care a avut loc vineri la Kiev, șeful politicii externe a blocului comunitar, Josep Borrell, a anunțat că 94 de camioane de teren, 50 de ambulanțe și 13 noi vehicule militare de teren pentru transport au sosit deja în Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF), scrie The Kyiv Indendent.

Borrell a scris, într-un mesaj publicat pe Twitter, că acesta este „un alt exemplu concret de sprijin acordat forțelor armate ucrainene pentru a-și apăra teritoriul, suveranitatea și populația”.

„Și vor mai veni și altele. UE va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a scris șeful diplomației europene.

Another concrete example of support to Ukrainian Armed Forces to defend their territory, sovereignty and population:
Today new off-road trucks arrived in UA under the EPF.

In total
– 13 new off-road trucks to transport military forces

– 94 off-road trucks

– 50 ambulances
(1/2) pic.twitter.com/jPdIYk9Dp6

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) February 3, 2023

Recomandări

Avem documente din interiorul Eurohold Bulgaria: cu 555 de milioane de lei încasați de la români, Euroins a transferat active în propriul grup de la Sofia, înainte de insolvență! Totalul mutat în două zile, sub ochii statului româ

Sprijinul militar total al UE pentru Ucraina în cadrul EPF este de 3,6 miliarde de euro (3,9 miliarde de dolari).

Orașul Herson din sudul Ucrainei a fost bombardat vineri de 18 ori, au anunțat autoritățile ucrainene, atacurile rușilor provocând moartea unei persoane și rănirea alteia, informează CNN.

De asemenea, mai multe apartamente și case au fost avariate în urma bombardamentelor, a precizat consiliul municipal din Herson, într-un comunicat.

„Începând din 20 noiembrie, au fost înregistrate în total 1.810 de bombardamente asupra orașului. În această perioadă, 77 de persoane au murit, inclusiv un copil”, precizează comunicatul. Conform sursei citate, 214 oameni – inclusiv șase copii – au fost răniți, în total, de atunci.

Serviciile de urgență ucrainene au anunțat anterior că bombardamentele rusești au provocat trei incendii mari în orașul Herson în cursul nopții de joi spre vineri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit omologului său american, Joe Biden, pentru noul pachet de ajutor militar al SUA, care include un nou timp de rachetă ce poate dubla, pentru prima dată în războiul cu Rusia, raza de acțiune a forțelor ucrainene, scrie The Guardian.

Recomandări

Senatorii au dezincriminat abuzul și neglijența în serviciu sub pragul de 250.000 de lei. Dragnea și Grindeanu au încercat același lucru prin OUG 13

„Împreunu cu SUA ne opunem terorii! Cu cât armele Ucrainei au o rază de acțiune mai mare și cu cât trupele sale sunt mai mobile, cu atât mai repede se va pune capăt agresiunii brutale a Rusiei”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Thank you @POTUS for the new $2.2 billion defense aid package. It’s important to strengthen the ?? Defense Forces. Together with ?? we stand against terror! The more long-range our weapons are and the more mobile our troops are the sooner Russia’s brutal aggression will end.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 3, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri, după ce a găzduit summitul UE-Ucraina de la Kiev, că este „posibil” ca discuțiile oficiale pentru aderarea țării sale la blocul comunitar să înceapă în acest an, relatează Al Jazeera.

„Ce anume am convenit astăzi?” a declarat Zelenski, în tradiționalul său discurs video de seară adresat națiuni.

„Există o înțelegere că este posibil să începem negocierile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în acest an”, a precizat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Zelenski anunță, după întâlnirea istorică de la Kiev, că este „posibil” ca discuţiile pentru aderarea Ucrainei la UE să înceapă anul acesta

Noul pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de peste 2,175 miliarde de dolari, include un tip de rachetă care ar dubla raza de acțiune a forțelor ucrainene, potrivit unui oficial american citat de The Guardian.

Bombele cu diametru mic lansate de la sol (Ground Launched Small Diameter Bombs – GLSDB) vor fi furnizate Kievului în cadrul Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei (USAI), a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, în cadrul unei conferințe de presă.

Raza de acțiune a GLSDB este de 94 de mile (151 de kilometri). Practic, o astfel de rachetă poate să zboare de două ori mai mult față de arma cu cea mai mare rază de acțiune pe care o deține Ucraina în prezent – sistemul de rachete cu lansare multiplă ghidată (GMLRS), ale cărui rachete pot parcurge 48 de mile (77 de kilometri).

O rază de acțiune mai mare ar permite armatei ucrainene să atace forțele ruse de la o distanță mai mare sau, eventual, să pătrundă mai adânc în teritoriul deținut de Rusia.

Estonia, Letonia şi Lituania vor accelerarea livrărilor de arme către Ucraina de la aliaţii săi occidentali, în timp ce se apropie împlinirea unui an de la începutul războiului, scrie vineri agenția germană de știri DPA, citată de Agerpres.

„Lunile următoare vor fi foarte dificile, pot fi chiar decisive în ceea ce priveşte acest război. Deci trebuie să accelerăm şi să sporim sprijinul pentru Ucraina – în primul rând asistenţa militară”, a declarat premierul lituanian Ingrida Simonyte, după o reuniune a liderilor celor trei state baltice în capitala Estoniei, Tallinn.

Comentariile ei vin după ce mai multe săptămâni s-a discutat dacă susţinătorii Kievului ar putea oferi tancuri de luptă germane moderne, solicitate insistent de oficialii ucraineni.

„Timpul este esenţial”, a spus premierul eston Kaja Kallas, care a avertizat că astfel de livrări de arme nu ar trebui să vină prea târziu, în timp ce Ucraina luptă împotriva atacurilor în curs. Moscova controlează deja aproximativ 18% din teritoriul vecinului său.

„Este foarte important să vedem rezultatele cât mai repede posibil, inclusiv rezultatele pe câmpul de luptă. Ajutorul pentru Ucraina nu trebuie să vină prea târziu şi să nu fie fragmentat”, a adăugat Kallas.

„Rusia se pregăteşte pentru o nouă ofensivă pe scară largă şi asistenţa noastră acordată Ucrainei trebuie să fie suficientă pentru a-i face faţă”, a mai afirmat șefa guvernului eston.

Departamentul american al Trezoreriei a impus vineri sancțiuni împotriva a opt înalți funcționari ai unui producător iranian de drone, aceasta fiind cea mai recentă măsură punitivă pentru că Teheranul livrează Rusiei drone care sunt folosite împotriva Ucrainei, relatează CNN

Compania iraniană, Paravar Pars Company, se afla deja pe lista sancțiunilor în Statele Unite și în Uniunea Europeană pentru că produce drone pentru Forțele Aerospațiale ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA.

Departamentul Trezoreriei a vizat, prin decizia de vineri, consiliul de administrație al companiei.

De asemenea, departamentul american a identificat două nave iraniene. IRIS MAKRAN, „un petrolier care a fost regândit pentru operațiuni navale”, dar care are în continuare capacitatea de a lansa vehicule aeriene fără pilot (UAV-uri – drone), „efectuează în prezent o călătorie internațională”, potrivit Trezoreriei. Departamentul a precizat că petrolierul este însoțit de fregata navală IRIS DENA (DENA).

„Entitățile iraniene continuă să producă vehicule aeriene fără pilot (UAV-uri) pentru Corpul Gărzilor Revoluției și armata iraniană. În sens mai larg, Iranul furnizează drone pentru operațiunile de luptă ale Rusiei care vizează infrastructura critică din Ucraina”, a declarat subsecretarul Trezoreriei, Brian Nelson, în comunicat. „Statele Unite vor continua să vizeze în mod agresiv toate elementele programului de drone al Iranului”, a precizat acesta.

Joi, 2 februarie, când a participat la ceremoniile ocazionate de împlinirea a 80 de ani de la victoria armatei sovietice asupra forţelor naziste în bătălia de la Stalingrad, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a luat cu el „valiza nucleară”, scriu publicaţia britanică The Mirror şi agenţia ucraineană de presă Unian, preluate de Agerpres.

Cei doi agenţi de securitate care l-au însoţit la ceremonia depunerii de flori la monumentul consacrat soldaţilor sovietici căzuţi în cursul bătăliei de la Stalingrad au fost văzuţi şi fotografiaţi cu două valize negre în mâini.

Se presupune că unul ducea aşa-numita „valiză nucleară”, iar cel de-al doilea, valiza cu un presupus scut pliabil pentru intervenţie în cazul unui posibil atac armat împotriva liderului rus.

Mai multe detalii: Vladimir Putin și-a luat cu el ”valiza nucleară”, în vizita de la Volgograd

Kievul a anunțat că a început să înlocuiască milioane de becuri clasice cu becurile LED, care economisesc energie, în cadrul unui proiect finanțat de UE menit să ajute Ucraina să facă față penuriei de energie provocate de atacurile rușilor, informează Al Jazeera.

Timp de luni de zile, Moscova a atacat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei, lăsând milioane de oameni în întuneric și în frig, în mijlocul iernii.

În decembrie anul trecut, UE a anunțat că va finanța achiziționarea a 30 de milioane de becuri LED pentru Ucraina, în valoare de 30 de milioane de euro (aproximativ 33 de milioane de dolari), care să ajute la rezolvarea penelor masive de curent.

„Programul de înlocuire a becurilor vechi cu becuri LED de economisire a energiei a început săptămâna aceasta”, a anunțat premierul ucrainean Denis Șmîhal, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Thanks to ??, the programme to replace old light bulbs with energy-saving LED bulbs started this week. In the first 3 days, @ukrposhta has already replaced more than 750K bulbs. Next week, another 6M will be distributed in ?? regions. Grateful to @vonderleyen for the initiative. pic.twitter.com/ZqvY7bFE0z

— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) February 3, 2023

Franța și Italia au finalizat discuțiile tehnice pentru livrarea comună a unui sistem de apărare antiaeriană SAMP/T-MAMBA către Ucraina în primăvara acestui an, a anunțat vineri Ministerul francez al Apărării, potrivit Al Jazeera.

„Acesta va permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor cu drone, rachete și avioane rusești, prin acoperirea unei părți semnificative a teritoriului ucrainean”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Anunțul vine după ce ministrul de externe italian, Antonio Tajani, a declarat joi că sistemul SAMP/T va fi operațional în Ucraina „în termen de șapte-opt săptămâni”, notează The Guardian.

Sistemul antirachetă MAMBA, construit de consorțiul franco-italian EUROSAM, poate urmări zeci de ținte și intercepta 10 deodată. De asemenea, este singurul sistem fabricat în Europa care poate intercepta rachete balistice.

Cel de-al zecelea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Moscovei va afecta comerțul și tehnologia care sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului UE-Ucraina de la Kiev, potrivit The Guardian.

Our 9 packages of sanctions are biting, and a 10th one is on its way.

With our partners, we must deny Russia the means to kill Ukrainian civilians and destroy homes and offices.

New measures will hit the trade and technology that supports Russias war machine. pic.twitter.com/bXKOa92ENP

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 3, 2023

Țările membre ale UE au convenit asupra unei propuneri a Comisiei Europene de a stabili plafoane de preț pentru produsele petroliere rusești, a anunțat președinția suedeză a Uniunii Europene, potrivit The Guardian.

Ambasadorii celor 27 de state UE au convenit, în cadrul unei reuniuni desfășurate vineri, să impună un plafon de 100 de dolari pe baril pentru produsele premium, cum ar fi motorina, și un plafon de 45 de dolari pentru produsele de calitate inferioară, precum păcura.

Plafoanele de preț intră în vigoare duminică, 5 februarie, la fel ca și interdicția impusă de UE asupra importurilor de produse petroliere rusești.

We must continue to deprive Russia of the means to wage war against Ukraine. EUs import ban on Russian petroleum products comes into force on Sunday.

With the G7 we are putting price caps on these products, cutting Russias revenue while ensuring stable global energy markets.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 3, 2023

Pe 5 decembrie 2022, țările UE, G7 și Australia au impus petrolului rusesc un plafon de 60 de dolari pe baril.

Statele Unite au anunțat un nou pachet de arme și muniții pentru Ucraina în valoare de 2,17 miliarde de dolari, informează Al Jazeera și The Guardian.

Lista include muniție suplimentară pentru sistemele de rachete HIMARS, care au permis forțelor ucrainene să țintească în spatele liniilor rusești, precum și mai multe unități de apărare antiaeriană și vehicule blindate, a anunțat Pentagonul.

Pachetul va include rachete ghidate cu precizie, inclusiv bombele de mic diametru lansate de la sol – care sunt rachete ghidate cu o rază de acțiune de 150 de kilometri (Ground Launched Small Diameter Bombs – GLSDB) -, și unități HAWK de tragere pentru apărarea antiaeriană HAWK, a precizat Departamentul de Stat al SUA.

Cel mai recent pachet de ajutor nu include rachetele ATACMS solicitate de Kiev, a căror livrare SUA au respins-o în mod constant din cauza temerilor că ar putea fi folosite de ucraineni pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, notează CNN.

Heres the full list of new US military aid heading to Ukraine.

The HIMARS Ammo, artillery rounds, MRAPs and Javelins should arrive in days or weeks.

Air defense capabilities and the bottom half of the list need to be procured from weapons manufacturers, which could take months pic.twitter.com/4rLCvt0Mlm

— Jack Detsch (@JackDetsch) February 3, 2023

Uniunea Europeană şi Ucraina au convenit vineri crearea la Haga a unui birou de anchetă, un fel de parchet interimar, pentru a colecta strângerea de probe privind „crima de agresiune” a Rusiei, scrie Agerpres citând AFP.

„Susţinem crearea unui Centru internaţional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune din Ucraina (ICPA) la Haga”, transmit UE şi Ucraina într-o declaraţie comună, la finalul summitului de la Kiev.

Scopul său este „de a coordona ancheta asupra crimei de agresiune împotriva Ucrainei, de a păstra şi stoca probele pentru viitoarele procese”, se precizează în declaraţie.

Acest centru este luat în considerare ca o etapă intermediară înainte de crearea unui tribunal special pentru a-i judeca pe cei mai înalţi oficiali ruşi, o cerere a Kievului.

Curtea Penală Internaţională (CPI) nu are competenţa să judece decât crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise în Ucraina, nu şi „crimele de agresiune” ale Rusiei, deoarece Moscova şi Kievul nu sunt semnatare ale Tratatului de la Roma care instituie această jurisdicţie.

Crima de agresiune este imputabilă celor mai înalţi lideri politici şi militari ai ţării.

UE susţine crearea unei jurisdicţii competente pentru acest tip de crimă, însă forma sa exactă ridică întrebări juridice complexe.

Conform Comisiei, acest centru va fi instalat în sediul Eurojust, agenţia UE pentru cooperarea judiciară în materie penală.

El va fi integrat unei „echipe comune de anchetă”, deja constituită din şase ţări din UE (Lituania, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, România) şi din Ucraina şi la care participă de asemenea biroul procurorului CPI.

„Vom fi pregătiţi să lansăm foarte rapid lucrările”, a declarat la Kiev preşedinta Comisiei Europene, anunţând această structură.

Volodimir Zelenski a făcut vineri apel la Uniunea Europeană să impună sancțiuni asupra monopolului nuclear de stat rus Rosatom și a managerilor săi de top, scrie The Guardian.

Liderul ucrainean a vorbit alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul summitului UE-Ucraina de la Kiev.

UE a promis că un al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va fi pus în aplicare până pe 24 februarie, când se va împlini un an de când a început războiul.

Zelenski a precizat că, în timpul discuțiilor cu liderii UE, au vorbit despre „extinderea sancțiunilor energetice, pentru a acoperi sfera nucleară”.

El a susținut că sancțiunile ar trebui să vizeze compania Rosatom și pe managerii acesteia, pe care i-a acuzat de deportarea angajaților de la centralele nucleare ucrainene și a copiilor acestora, precum și de schimbarea forțată a naționalității acestor angajați.

„Am dori ca unele dintre statele europene care încă nu vor să impună sancțiuni împotriva Rosatom, a managerilor de top ai Rosatom (…), să înțeleagă ce s-ar întâmpla dacă copiii lor ar fi pur și simplu luați, urcați în autobuze și duși cu forța în Federația Rusă. Pentru această deportare forțată trebuie să aplicați sancțiuni”, a spus Zelenski.

Cu toate acestea, nu se așteaptă ca următoarea rundă de sancțiuni ale UE să includă energia nucleară. Ungaria a amenințat deja că va bloca pachetul în cazul în care măsurile vor viza și energia nucleară. Rusia a acordat Ungariei un împrumut de 10 miliarde de euro pentru a extinde o centrală nucleară cu reactoare nucleare rusești. Săptămâna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că extinderea sancțiunilor la energia nucleară „trebuie, în mod evident, să facă obiectul unui veto”.

Toate sancțiunile UE împotriva Rusiei trebuie să fie adoptate în unanimitate de către cele 27 de state membre ale blocului.

Vorbind alături de Zelenski, Ursula von der Leyen a declarat că cel de-al zecelea pachet de sancțiuni al UE va acoperi schimburi comerciale în valoare de 10 miliarde de euro și se va concentra pe tehnologia utilizată de armata rusă, cum ar fi componentele pentru drone. Pachetul va include, de asemenea, măsuri pentru a contracara eludarea sancțiunilor, a precizat șefa Executivului comunitar.

Germania se află în discuţii cu Suedia pentru a achiziţiona lansatoare mobile care ar întări capabilităţile sistemelor de apărare antiaeriană IRIS-T pe care Berlinul plănuieşte să le trimită Ucrainei, potrivit unor surse citate vineri de publicaţia Der Spiegel, scrie Agerpres.

Germania a livrat până acum un sistem IRIS-T Ucrainei şi are în plan să trimită şi altele, răspunzând apelului Kievului pentru baterii antiaeriene care să respingă atacurile ruseşti cu drone şi rachete. Lansatoarele mobile sudeze ar ajuta forţele ucrainene să protejeze o arie mai largă de atacurile ruseşti.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a ridicat acest subiect în cursul unei vizite în Suedia în această săptămână, însă guvernul suedez a declinat până acum livrarea lansatoarelor, a relatat cotidianul german.

Armata suedeză a refuzat să comenteze.

Ministrul ucrainean al apărării afirmă că noile tancuri furnizate de țările NATO vor servi drept „pumn de fier” în cadrul unei contraofensive a Kievului, scrie Al Jazeera.

Oleksii Reznikov a declarat, în cadrul unui briefing de presă cu omologul său polonez, că livrările occidentale de artilerie de 155 mm sunt vitale pentru ca Ucraina să respingă forțele ruse.

„Tancurile principale de luptă ale țărilor NATO – avem nevoie de acestea pentru contraofensivă, le vom folosi ca un pumn de fier pentru a sparge liniile lor (ale rușilor, n.r.) defensive”, a spus el.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a postat pe Twitter o înregistrare video din recenta sa conferință comună de presă cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie The Guardian.

Poporul ucrainean a făcut „o alegere clară pentru libertate, democrație și statul de drept”, a declarat Charles Michel.

„Noi, în UE, am luat, de asemenea, o decizie clară. Viitorul vostru este alături de noi, în Uniunea noastră europeană comună. Destinul vostru este destinul nostru”, a continuat el.

The Ukrainian people have made a clear choice for freedom, democracy, and rule of law. And we in the EU have also made a clear decision.

Your future is with us. Your destiny is our destiny.

Thats why we are here today. Standing by your side.@ZelenskyyUa #EUUkraine pic.twitter.com/c3uNs1GnGX

— Charles Michel (@CharlesMichel) February 3, 2023

În cadrul conferinței comune de presă de la Kiev, von der Leyen a declarat că există obiective pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească în cadrul eforturilor sale de aderare la UE.

Întrebată despre campania de aderare a Ucrainei, ea a spus: „Nu există termene rigide, dar există obiective pe care trebuie să le atingeți”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri că o a zecea rundă de sancțiuni UE împotriva Rusiei este „pe drum”, informează CNN și Al Jazeera.

„Avem obiectivul de a o pune în aplicare până pe 24 februarie. Are un volum de aproximativ 10 miliarde de euro – este un pachet masiv”, a declarat von der Leyen.

„Făptașul trebuie să plătească și trebuie să fie tras la răspundere”, a adăugat ea, referindu-se la Rusia.

Separat, von der Leyen l-a lăudat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru eforturile sale privind introducerea unor reforme interne, în încercarea Ucrainei de aderare la UE.

„Hotărârea dumneavoastră de a merge înainte este impresionantă. Faceți pași importanți înainte cu toate reformele pentru a îndeplini recomandările și nu trebuie să uităm că faceți acest lucru în timp ce luptați împotriva unui agresor”, a adăugat șefa Executivului comunitar.

„Fiți siguri că progresele dumneavoastră vor fi reflectate în importantul nostru raport de extindere care va fi prezentat în toamnă statelor membre”, a precizat ea.

Mai multe detalii: Întâlnire istorică la Kiev. În fața liderilor UE, Zelenski a vorbit despre reformele pentru aderarea la UE, „un obiectiv major copleșitor”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că sancțiunile UE împotriva Rusiei ar trebui să aibă ca scop ca Moscova să nu-și mai poate reconstrui capacitatea militară, relatează Sky News și CNN.

„Suntem foarte interesați să ne asigurăm că Rusia nu reușește să-și refacă producția militară. Sancțiunile încetinesc acest proces. Știm cu exactitate câte rachete au fost construite acolo înainte de invazia pe scară largă și ce se întâmplă acum ca urmare a sancțiunilor UE, SUA, Marii Britanii și a altor parteneri. Prin urmare, pentru noi este foarte important să ne asigurăm că nu au capacitatea de a ocoli sancțiunile, așa cum reușesc adesea cu ajutorul unor alte țări”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a făcut aceste declarații alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul summitului UE-Ucraina de la Kiev.

„Este imperativ să oprim reconstrucția producției militare rusești”, a adăugat Zelenski.

„Este foarte important să nu permitem nicio diluare a sancțiunilor europene importante care au fost deja aprobate și nicio relaxare a acestor sancțiuni împotriva unor persoane, așa cum se speculează în unele țări și chiar în statele membre ale UE”, a mai spus liderul ucrainean.

Radiodifuzorul de stat ucrainean Suspilne anunță că cel puțin o persoană a fost ucisă în urma unor bombardamente rusești din Donețk, scrie The Guardian.

„Trupele ruse au bombardat centrul orașului Torețk din regiunea Donețk: o persoană a fost ucisă, alte șase au fost rănite. De asemenea, localitatea Kurakhivka a fost bombardată cu artilerie, trei persoane au fost rănite, a anunțat procuratura regională din Donețk”, transmite Suspilne, pe canalul său de Telegram.

Informațiile radiodifuzorului ucrainean de stat nu au putut fi verificate în mod independent, notează The Guardian.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat vineri că Ucraina va lupta pentru a păstra orașul „fortăreață” Bahmut cât de mult va putea și i-a îndemnat pe aliații occidentali să furnizeze țării sale arme cu rază lungă de acțiune care să ajute la respingerea forțelor ruse, relatează Al Jazeera, CNN și The Guardian.

„Nimeni nu va renunța la Bahmut. Vom lupta cât de mult timp vom putea. Noi considerăm Bahmut ca fiind fortăreața noastră”, a declarat Zelenski, într-o conferință de presă la Kiev la care au participat și înalți oficiali ai blocului comunitar, la finalul summitului UE-Ucraina.

„Ucraina ar fi capabilă să țină Bahmutul și să elibereze Donbasul ocupat dacă ar primi arme cu rază lungă de acțiune”, a mai spus președintele Zelenski.

„Dacă livrările de arme vor fi accelerate, în special cele cu rază lungă de acțiune, nu numai că nu vom părăsi Bahmutul, dar vom începe și eliberarea Donbasului, care este ocupat din 2014”, a adăugat Zelenski.

Orașul Bahmut din estul regiunii Donbas a devenit punctul central al rezistenței ucrainene și al eforturilor intense ale Moscovei de a recâștiga avântul pe câmpul de luptă.

Oficialii ruși au declarat că forțele lor încercuiesc Bahmutul din mai multe direcții și luptă pentru a prelua controlul unui drum care este, de asemenea, o rută importantă de aprovizionare pentru forțele ucrainene.

Zelenski a mai declarat că Rusia va continua să forțeze în estul țării, dar că trupele ucrainene vor putea rezista până la sosirea mai multor arme occidentale.

El a mai spus declarat că Rusia vrea să se răzbune pentru eșecurile sale militare.

„Rusia vrea să se răzbune. Răzbunare în est, unde nu au reușit. Ei vor să cucerească estul. Sarcina noastră este să nu le oferim această șansă prin întărirea armatei noastre cu armele necesare. Cred că avem toate șansele”, a declarat Zelenski, în cadrul conferinței de presă.

Oficialii ucraineni au declarat în ultimele săptămâni că sunt de părere că Rusia se pregătește pentru o ofensivă de primăvară.

Sirenele de raid aerian au început să sune pentru a doua oară vineri la Kiev și în întreaga Ucraină, în contextul în care înalți oficiali ai Uniunii Europene vizitează țara, relatează Sky News și The Guardian.

Air raid sirens on in Kyiv. Second time today. Should be sobering for EU leaders visiting.

— Dan Sabbagh (@dansabbagh) February 3, 2023

Până acum, nu au fost raportate atacuri aeriene rusești asupra Kievului.

O prima alertă aeriană a răsunat în Kiev vineri dimineață.

Cea de-a doua alertă vine după conferința de presă din capitala ucraineană la care au participat Volodimir Zelenski, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat vineri că Germania nu va juca un rol „cheie” în transferul de avioane de luptă F-16 către Kiev, deoarece „este vorba de tehnologie americană”, scrie The Guardian.

Cancelarul german Olaf Scholz a exclus la începutul acestei săptămâni trimiterea de avioane de vânătoare în Ucraina, spunând că se concentrează pe livrarea tancurilor Leopard 2 de fabricație germană.

Într-un interviu acordat BBC News Ukraine, Kuleba a declarat că țara sa „are cu adevărat nevoie” de avioane și rachete cu rază lungă de acțiune „pentru a distruge infrastructura militară a forțelor ruse de ocupație” din teritoriile ucrainene aflate sub controlul Moscovei.

El a declarat că nu are „nicio îndoială” că se va lua decizia de a furniza Kievului avioane de luptă F-16, adăugând că Ucraina este „deschisă la comunicare cu toți partenerii” în privința unor avioane precum Gripen (aparate suedeze), Mirage și Rafale (aparate franceze).

Întrebat despre rolul lui Scholz, Kuleba a precizat că problema avioanelor „este departe de Germania”. El a spus: „De ce a fost importantă poziția Germaniei și a cancelarului Scholz în ceea ce privește tancurile Leopard? Este un tanc (produs în serie), dar este vorba de tehnologie germană, așa că aprobarea Germaniei era esențială. În ceea ce privește avioanele, această aprobare nu este esențială, pentru că este vorba de tehnologie americană.”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri un nou program prin intermediul căruia vor fi furnizate Ucrainei 35 de milioane de becuri LED eficiente din punct de vedere energetic, scrie Al Jazeera.

„Împreună, aducem lumină în Ucraina”, a afirmat von der Leyen, într-o postare pe Twitter.

„Fiecare kW (kilowatt) de energie economisit este prețios pentru a contracara războiul energetic al Rusiei”, a adăugat ea.

Together, we are bringing light to Ukraine!⁰
Ukrainians can exchange their old bulbs at the post office for energy-efficient LED bulbs.

The EU is gladly providing 35 million of them.

Every kW of energy saved is precious to counter Russia’s energy war. pic.twitter.com/dkKpSRH6yv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 3, 2023

Von der Leyen face parte dintr-un contingent de oficiali europeni de rang înalt aflați la Kiev pentru discuții cu guvernul ucrainean cu privire la eforturile de aderare a Ucrainei la blocul comunitar și la sprijinul pe care îl solicită pentru a face față ofensivei Rusiei.

Poliţia norvegiană a anunţat vineri, 3 februarie, că intenţionează să îl interogheze în continuare pe Andrei Medvedev, fost comandant în cadrul grupării ruse de mercenari Wagner, care a fugit luna trecută din Rusia în Norvegia după ce a luptat în războiul din Ucraina, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Medvedev, care în această săptămână a declarat pentru Reuters că face dezvăluiri pentru a contribui la aducerea în faţa justiţiei a celor care au comis crime, a predat polițiștilor „unele materiale digitale”, a precizat într-un comunicat serviciul naţional de poliţie penală din Norvegia, Kripos.

Mai multe detalii: Fostul comandant al grupului Wagner care a dezertat a predat poliției norvegiene primele dovezi: „Medvedev lasă impresia că vrea să spună mai multe”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că nu există termene rigide pentru aderarea Ucrainei la UE, informează Al Jazeera.

„Nu există termene rigide, dar există obiective pe care trebuie să le atingeți”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferință de presă, după summitul de la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Șefa Executivului comunitar a mai spus că următorul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei va viza componentele utilizate în dronele rusești folosite în Ucraina.

Un oficial al serviciilor secrete ucrainene afirmă că este de părere că luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele luni, deoarece obiectivul președintelui rus Vladimir Putin este „să captureze Donbasul până în martie”, informează CNN.

„Ne așteptăm la evenimente foarte active în februarie-martie. Obiectivul lui Putin este să captureze Donbasul până în martie”, a declarat Andriy Iusov, un reprezentant al Serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al apărării, într-o serie de comentarii publicate vineri pe site-ul său.

Iusov mai susține că acest presupus plan „nu va funcționa” și că „aceste date (de îndeplinire a obiectivelor, n.r.) au fost deja amânate de multe ori”.

„Intensitatea pe care o vedem acum în Donbas este o încercare de a pune în aplicare aceste planuri. Fără a mai pune la socoteală pierderile de oameni și echipamente. Inamicul încearcă să îndeplinească obiectivul dictatorului”, a adăugat Iusov.

„Deci da, vor fi evenimente active în viitorul apropiat. Forțele de apărare ucrainene nu stau cu mâinile în sân”, a precizat acesta.

Andrii Cerniak, un alt reprezentant al Direcției principale de informații din cadrul Ministerului ucrainean al apărării, a declarat anterior că există semne că Rusia se pregătește pentru o ofensivă de amploare care vizează cucerirea părților estice ale țării.

Afirmațiile sunt făcute în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și înalți oficiali ucraineni au avertizat că Rusia plănuiește o nouă ofensivă majoră în următoarele luni, cerând în mod repetat aliaților occidentali mai multe arme, tancuri și avioane de luptă.

Uniunea Europeană va oferi încă 27 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina în deminarea teritoriilor eliberate, care au fost ocupate temporar de forțele armate ruse, a anunțat vineri șeful diplomației europene, Josep Borrell, potrivit CNN.

„În multe zone din teritoriile eliberate de forțele armate ucrainene sunt găsite mine și alte muniții explozive. Vom oferi până la 25 de milioane de euro pentru a sprijini eforturile de deminare în aceste zone aflate în pericol. Protejarea civililor și a mijloacelor lor de trai este o prioritate”, a declarat Borrell în marja summitului UE-Ucraina care are loc la Kiev.

Demining action is crucial to safe the lives of civilian population, to allow them return to a normal life, to prevent the random walk of the death in the forest.

The EU will support Ukraine with a new €25 million package for humanitarian demining.https://t.co/udiK4YOL6F pic.twitter.com/Gp9H7qIgMz

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) February 3, 2023

Aceste fonduri se adaugă celor18 milioane de dolari alocate în 2022 în acest scop, a precizat pentru CNN un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Noul pachet de ajutor financiar va include echipamente esențiale pentru operatorii de stat ucraineni care dezactivează și strâng minele și va sprijini capacitățile autorităților ucrainene de a gestiona eficient sectorul național de acțiune împotriva minelor, a precizat vineri serviciul diplomatic al UE, într-un comunicat de presă.

Numărul navelor rusești din Marea Neagră capabile să lanseze rachete spre teritoriul ucrainean a crescut, a anunțat vineri, într-o postare pe Facebook, Comandamentul Operațional Sud al armatei ucrainene, potrivit CNN.

„Printre cele 10 nave se află două portavioane cu rachete Kalibr. Tirul total de rachete ce pot fi lansate este de 16. Pe fondul intensificării raidurilor cu drone inamice de recunoaștere, pregătirile pentru atacuri cu rachete sunt evidente”, a precizat Comandamentul.

„Nu este exclus un atac masiv cu rachete, efectuat cu ajutorul aviației (de luptă, n.r.). Nu ignorați semnalele de raiduri aeriene, fiți vigilenți și atenți”, avertizează Comandamentul Operațional Sud.

CNN notează că nu poate verifica în mod independent această evaluare.

Autorităţile instalate de Rusia în Peninsula Crimeea au anunţat vineri că au naţionalizat circa 500 de proprietăţi din peninsulă, inclusiv unele aparţinând unor importanţi oameni politici şi de afaceri ucraineni, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele parlamentului din Crimeea, Vladimir Konstantinov, a precizat pe Telegram că decretul în acest sens vizează „complici ai regimului de la Kiev” şi că proprietăţile naţionalizate includ bănci şi elemente ale infrastructurii turistice şi sportive.

Potrivit unui document publicat pe site-ul guvernului din Crimeea, între bunurile confiscate se numără proprietăţi aparţinând fostului premier ucrainean Arseni Iaţeniuk şi oamenilor de afaceri Igor Kolomoiski, Rinat Ahmetov şi Serhii Taruta.

Crimeea, recunoscută internaţional ca parte a Ucrainei, este controlată de Moscova din 2014, când Rusia a anexat peninsula în mod unilateral.

Khamzat Kadîrov, nepotul în vârstă de 26 de ani al liderului cecen Ramzan Kadîrov, a fost numit viceprim-ministru pentru proprietate privată și imobiliare în Cecenia, relatează publicația rusă independentă Meduza.

Anunțând numirea tânărului, Ramzan Kadîrov l-a descris ca fiind un „lider talentat și de încredere”, care și-a dovedit valoarea în funcțiile guvernamentale anterioare.

Mai multe detalii: Nepotul lui Ramzan Kadîrov a fost numit vicepremier în Cecenia. Un „lider talentat și de încredere”

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a descoperit și a reținut 2 manageri de întreprinderi comerciale care erau angajați în livrarea de loturi de alimente către locațiile militare, relatează Ukrainska Pravda. Ei sunt acuzați de un prejudiciu estimat la peste 119,5 milioane de grivne, echivalentul a aproape 3 milioane de euro.

Conform anchetei, ei sunt acuzați că, după ce au primit fondurile alocate de Ministerul Apărării al Ucrainei, nu au plătit produse și serviciile ce trebuiau oferite armatei și au deturnat banii în alte scopuri.

Mai multe detalii: Ucraina a reținut 2 furnizori de produse pentru militari în dosarul de corupție care a zguduit Ministerul Apărării

Discuțiile de vineri dintre liderii Uniunii Europene și președintele Volodimir Zelenski se vor concentra pe drumul Ucrainei spre aderarea la Uniunea Europeană și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al zecelea de la declanșarea invaziei, relatează The Guardian.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și 15 comisari europeni s-au deplasat în capitala Ucrainei pentru ceea ce au descris ca fiind o reuniune la nivel înalt. Von der Leyen se află la a patra vizită la Kiev de la invazia Rusiei.

Back in Kyiv for the EU-#Ukraine Summit with @ZelenskyyUa @vonderleyen and @JosepBorrellF

There will be no let up in our resolve.

We will also support you every step of the way on your journey to the EU. pic.twitter.com/3fnmajrtAZ

— Charles Michel (@CharlesMichel) February 3, 2023

Together, we are bringing light to Ukraine!⁰
Ukrainians can exchange their old bulbs at the post office for energy-efficient LED bulbs.

The EU is gladly providing 35 million of them.

Every kW of energy saved is precious to counter Russia’s energy war. pic.twitter.com/dkKpSRH6yv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 3, 2023

Mai multe detalii: Întâlnire istorică la Kiev. Ursula von der Leyen, Charles Michel și 15 comisari participă la un summit UE – Ucraina

Guvernul german a aprobat vineri livrarea de tancuri Leopard 1 pentru forțele ucrainene din stocurile sale, urmând ca Kievul să primească 88 de astfel de vehicule, au declarat surse guvernamentele pentru publicația germană Sueddeutsche Zeitung, citată de Politico.

În total, peste 100 de tancuri vor pleca din Germania spre Ucraina.

Mai multe detalii: Germania a aprobat livrarea a 88 de tancuri Leopard 1 către Ucraina, în completarea lotului de tancuri Leopard 2

Kremlinul a respins vineri relatările apărute în presă conform cărora directorul CIA, William Burns, ar fi călătorit la Moscova pentru a-i propune un plan secret de pace ce ar presupune ca Ucraina să cedeze teritorii către Rusia, relatează Reuters și TASS.

Întrebat dacă Burns a propus Moscovei un plan ce ar presupune ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: „Este o cacealma”.

Întrebat din nou dacă Burns a venit la Moscova în ianuarie pentru o întrevedere cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, Peskov a subliniat din nou: „În ianuarie? Toată această relatare (despre planul SUA, n.r.) este o cacealma”.

Înainte de aceasta, cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung a informat, citând surse, că preşedintele SUA, Joe Biden, i-ar fi trasat directorului CIA sarcina de a clarifica dacă Federaţia Rusă şi Ucraina sunt deschise negocierilor. Potrivit cotidianului elveţian, SUA ar fi propus părţii ucrainene să renunţe la 20% din teritoriul său în schimbul păcii, dar că Moscova şi Kievul nu au acceptat această variantă, scrie Agerpres.

Şi Casa Albă a calificat aceste informaţii drept lipsite de temei. Purtătorul de cuvânt adjunct al Consiliului de Securitate Naţională, Sean Davitt, a spus că informaţiile publicate în cotidianul elveţian „nu corespund realităţii”.

Mai multe detalii: Statele Unite neagă că au oferit Moscovei teritorii ucrainene la schimb pentru pace

Bombardamentele rusești au provocat trei incendii mari în Herson în cursul nopții, după ce forțele militare au atacat așezările civile din orașul eliberat, transmite CNN.

„Încă o dată, inamicul a bombardat haotic toate cartierele aproape toată noaptea. Salvatorii au stins flăcările sub focul inamicului”, a anunțat vineri Serviciul de Urgență al Ucrainei, pe Telegram.

Unul dintre incendii a izbucnit în depozitul unui centru comercial, se arată în comunicat.

Oficialii din Statele Unite și din alte țări occidentale cred că numărul soldaților ruși uciși și răniți în Ucraina se apropie de 200.000, relatează The New York Times.

În timp ce oficialii avertizează că bilanțul victimele este foarte dificil de estimat, în special pentru că Moscova își minimalizează în mod uzual pierderile umane suferite în război, ei spun că măcelul care a avut loc în luptele din jurul orașelor Bahmut și Soledar, din estul Ucrainei, a dus la o creștere accelerată a pierderilor armatei ruse.

Oficialii spun că această creștere accelerată a bilanțului victimelor în ultimele săptămâni provine din disperarea Moscovei pentru o victorie majoră pe câmpul de luptă, iar orașul Bahmut este considerat punct cheie pentru cucerirea în întregime a Donbasului.

Mai multe detalii: Estimarea americanilor privind pierderile suferite de armata rusă în aproape un an de război în Ucraina

Alerta aeriană care a fost în vigoare în toată Ucraina în aproape ultimele două ore s-a încheiat, transmite postul de stat Suspilne, citat de The Guardian.

Sirenele de raid aerian au sunat vineri dimineață la Kiev, în vreme ce liderii UE se află în capitala Ucrainei pentru un summit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite CNN.

Alarmele antiaeriene s-au făcut apoi auzite în întreaga ţară.

Liderii europeni plănuiesc să discute despre sprijin financiar și militar suplimentar pentru Ucraina pentru a lupta împotriva invaziei ruse.

Atacuri rusești au fost raportate în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Mikolaiv, Cernihiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Luhansk, în ultima zi. Potrivit autorităților locale, șase persoane au fost ucise, iar 19 au fost rănite în urma atacurilor.

Forțele ruse au ucis două persoane în Kramatorsk și Bahmut și au rănit încă opt în regiunea Donețk, a anunțat Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii

În total, Rusia a lovit 10 așezări și o comunitate din regiune, distrugând 19 clădiri, două unități medicale, o școală, opt case și un magazin, a spus Kirilenko.

Trupele ruse au bombardat vineri dimineață o clădire rezidențială din Barvinkove, regiunea Harkov. În urma atacului, doi bărbați au fost uciși, a anunțat guvernatorul regiunii Harkov Oleh Syniehubov, citat de Kyiv Independent.

„Doi frați, de 49 și 42 de ani, au murit. Tatăl lor, în vârstă de 70 de ani, a fost rănit și internat la spital”, a spus Syniehubov.

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că nu sunt şanse pentru un final negociat al războiului dintre Rusia şi Ucraina decât după ce Moscova va fi de acord să-şi retragă forţele din teritoriile ocupate, transmite vineri DPA.

„În momentul în care ei vor anunţa că retragerea trupelor se produce, atunci calea pentru discuţii cu Ucraina va fi deschisă – sunt destul de sigur de asta”, a spus şeful executivului german într-o dezbatere publică organizată joi în oraşul Marburg, situat în landul Hessa.

„Dar încă trebuie să lucrăm puţin în acest scop”, a adăugat Olaf Scholz.

CIA apreciază că următoarele şase luni vor fi „absolut cruciale” în determinarea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat joi directorul agenţiei de informații americane, William Burns, citat de CNN.

„Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin) este serios în privinţa negocierilor – va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni”, a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown.

„Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a capturat ilegal până acum”, a mai spus şeful CIA.

Forțele ruse au bombardat orașul Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk cu artilerie grea în noaptea de joi spre vineri, a informat șeful interimar al administrației militare regionale Dnipropetrovsk, Volodimir Orlov, citat de Kyiv Indepedent.

Deocamdată, nu au fost raportate victime, pabugele fiind în curs de evaluare.

„Peste noapte, rușii au terorizat Nikopolul din nou. Au bombardat orașul cu artilerie. Din fericire, nimeni nu a fost rănit”, a spus Orlov.

Premierul britanic Rishi Sunak a subliniat joi că trimiterea avioane de luptă Ucrainei ar necesita luni sau chiar ani de pregătire a piloţilor, subliniind că analizează cea mai eficientă modalitate de a ajuta Kievul, informează AFP.

Important este să ştim „ce ar face cea mai mare diferenţă”, a spus Rishi Sunak într-un interviu difuzat joi seara pe TalkTV în care a subliniat decizia sa de a furniza Ucrainei 14 tancuri Challenger 2, ce urmează să fie livrate până la sfârşitul lunii martie.

„Continuăm să fim în dialog cu prietenii noştri ucraineni privind modul adecvat de a-i ajuta”, a explicat Rishi Sunak.

Cel puțin șapte persoane au fost rănite în atacul de joi asupra orașului Kramatorsk din estul Ucrainei, a declarat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, informează CNN.

Printre acestea se numără o persoană care a fost grav rănită și care este în prezent supusă unei intervenții chirurgicale, a precizat oficialul. Autorităţile speră să îl mute în curând la cel mai apropiat spital sigur din afara regiunii.

Majoritatea rezidenților din clădirile care au fost lovite de rachete în centrul orașului au plecat deja pentru a căuta cazare temporară în zone mai sigure, a adăugat Kirilenko.

Forțele ruse se pregătesc pentru o „mobilizare mascată” în estul regiunii Donețk, a anunțat joi, pe pagina sa oficială de Facebook, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, conform CNN.

„În teritoriile ocupate temporar din regiunea Donețk, Rusia se pregătește pentru o mobilizare mascată. În special, în orașul Horlivka, toate instituțiile bugetare și comunale au primit ordin să prezinte comisariatului militar de ocupație listele cu persoanele necesare. Toate aceste persoane vor fi examinate de comisii speciale ale inamicului, cu înrolarea ulterioară în rândurile acestora”, se arată în comunicat.

Forțele ruse continuă „recunoașterea activă și pregătirea pentru o ofensivă în mai multe direcții”, a precizat armata ucraineană, adăugând că „operațiunile ofensive” continuă spre Lîman, Bahmut, Avdiiv și Novopavliv.

Oficialii ucraineni au raportat explozii la bazele militare rusești din jurul orașelor ocupate Mariupol și Melitopol, informează Sky News.

Consiliul municipal a declarat că o explozie a fost observată la o bază militară temporară rusă din interiorul orașului.

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a raportat, de asemenea, explozii la o bază rusă din apropierea orașului, precum și la un depozit de petrol din satul Novobohdanivka.