Nume de localități din România care te fac să te întrebi: „Serios, așa se numește?!”. Care sunt cele mai ciudate și poveștile lor

România cu localitățile ei ciudate, care ne fac să zâmbim instantaneu și să ne punem tot felul de întrebări: „De unde vine numele?” sau „Cine ne-a zis așa?”. În România sunt zeci de localități cu nume amuzante, care, la auzirea lor, te fac curios.

De la Spermezeu, Măciuca, Păcălești până la Gogoșari, Flămânzi sau Căcăcioasa, România este plină de localități cu nume care nu doar că sunt de neuitat, dar au și o poveste inedită în spate.

Și nu vorbim doar de nume care dau naștere la glume, ci de adevărate curiozități etimologice, care îți stârnesc o adevărată curiozitate despre cum au ajuns aceste sate să fie denumite așa.

Libertatea te introduce așadar într-un periplu amuzant prin cele mai neobișnuite denumiri de localități din România. Urmează să aflăm împreună ce se află în spatele acestor nume și ce semnificație au ele pentru locuitorii lor.

Și, bineînțeles, să ne amuzăm puțin pe drum. Să începem!

Bulbucata (Giurgiu)

Bulbucata este o comună în județul Giurgiu, formată din satele Bulbucata, Coteni, Făcău și Teișori. Comuna se află pe malurile râului Neajlov, având puțin peste 1.600 de locuitori.

Conform profesorului Cornel Andrei, directorul școlii din Bulbucata, citat de Opinia Giurgiu, numele comunei se pare că provine de la moara acționată cu apă, căreia i se spunea „Moara cu bulboacă”.

Recomandări

Nicușor Dan este noul președinte al României. Rezultate finale alegeri prezidentiale 2025, conform BEC

Căcăcioasa (Vâlcea)

Județul Vâlcea este unul cu adevărat special atunci când vine vorba de denumirile localităților, iar Căcăcioasa este unul dintre aceste locuri, fiind preferat de pescarii din apropierea Râmnicului Vâlcea.

Conform sătenilor, numele își are originile de acum mai bine de două decenii, când zona era destinată pentru deșeurile urbane. Mai mult, cuvântul de origine latină „caccabus” înseamnă vase de gătit, specifice zonei.

Cioca Boca (Iași)

Schimbăm județul și ajungem în Moldova, mai exact la Iași. Satul Cioca Boca face parte din comuna Șcheia.

Sătenii au mărturisit pentru bzi.ro că, pe vremea lui Ștefan cel Mare, în valea satului exista o fierărie și, din cauza zgomotului, toți trecătorii rosteau „cioc-boc”, iar numele satului a rămas după rostirile lor zilnice. În plus, puțini știu că Plugușorul s-a născut în satul Cioca Boca.

Cracii Doamnei (Vâlcea)

Situat în apropiere de Călimănești, numele satului face parte dintr-un trio de denumiri pitorești din zonă, alături de Dealul Bucii și Schitul Pătrunsa.

Recomandări

Discursul victoriei ținut de Nicușor Dan, după ce matematic a devenit președintele ales al României

Aceste denumiri au inspirat un joc de cuvinte popular printre localnici și vizitatori: „La Mănăstirea Pătrunsa ajungi prin Cracii Doamnei, urcând pe Dealul Bucii!”.

Flămânzi (Botoșani)

Numele satului din Botoșani ar proveni cel mai probabil de la primii locuitori ai zonei, care au fost numiți de vecini „flămânzi”.

„Nu este sigură perioada în care a apărut numele, dar oricum putem da ca reper cronologic de necontestat înainte de 1605, data în care este menționat în documente”, notează site-ul primăriei.

Fundu Moldovei (Suceava)

Conform primăriei, Fundu Moldovei apare pentru prima dată într-o hartă redactată de F. G. Bawr în „Carte de la Moldavie pour servir à lHistoire militaire de la guerre entre les Russes et les Turcs”, publicată la Amsterdam în 1783.

Localitatea a fost ridicată între 1768 și 1774, înainte de ocuparea Bucovinei de către austrieci, sub numele de Moldavie Fundul.

Gogoșari (Giurgiu)

Recomandări

Filmul unei victorii: tensiunea trăită de echipa lui Nicușor Dan în ultimele ore din ziua alegerilor. „Bă, ce ne facem la Primărie?” REPORTAJ

Comuna este situată la 25 km de orașul Giurgiu și este alcătuită din patru sate: Gogoșari, Izvoru, Drăghiceanu și Rălești.

O zonă în care, pe vremuri, locuitorii, țărani autentici, munceau pentru a produce bani. Și cum la Lungulețu de Dâmbovița varza este principala „monedă”, în Giurgiu localnicii se ocupau cu cultivarea ardeiului și a gogoșarului. Și așa a rămas numele localității.

Labaşinţ (Arad)

Labașinț este un sat mic din județul Arad, situat în comuna Șiștarovăț. Conform recensământului din 2021, populația satului era de doar 7 locuitori!

Numele poate avea origini slave, provenind de la „pajiște”. Primele anale istorice ale zonei datează din 1477, când aceste ținuturi sunt menționate sub numele de Labasowcz.

Apoi, pe vremuri, exista satul Labaschinz, care era format dintr-o biserică, o școală, o primărie și câmpuri cultivate cu oi pe pășune.

Măciuca (Vâlcea)

Comuna Măciuca apare în Harta Olteniei din 1723 cu numele Mecsuka, din județul Wultzer.

Conform localnicilor, numele localității Măciuca provine din cuvântul „măciucă”, un ciomag folosit odinioară la război sau la vânătoare, ca armă de luptă. De-a lungul timpului, Măciuca a fost cunoscută și sub denumirea de „Metzuka”, apărută în documente istorice din 1778.

Miroși (Argeș)

Comuna Miroși este amintită în 1551, atunci când Mircea Ciobanul (fiul lui Radu cel Mare) întărește unor persoane dreptul asupra proprietății.

Comuna Miroși se află la 60 de kilometri de Pitești. Localnicii spun că, pe malurile pârâului Burdea, înfloresc în fiecare primăvară micșunele de pădure.

Fetele tinere și nevestele din comună mergeau să culeagă florile frumos mirositoare. Așa a ajuns locul să fie cunoscut ca „la miroase”.

Muereasca (Vâlcea)

Surprinzător, denumirea comunei Muereasca provine din cuvântul „moară”, nu din „muiere”, cum se presupunea anterior. Aceasta este susținută de existența unui pârâu numit Muereasca, care străbate comuna.

Această etimologie este confirmată și de un document din timpul lui Mihai Viteazul, datat 6 iulie 1596, care menționează „Moreasca” în contextul unei donații de terenuri.

Păcălești (Bihor)

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1851. Denumirea s-ar trage de la primul conducător, cneazul Lupaș Păcală, prin adăugarea sufixului „-eşti”; astfel s-a „născut” satul Păcălești.

Conform celor de la bihorjust.ro, localnicii cred într-o altă poveste, despre cum Păcală a mințit că lupii au venit la oi, iar restul localnicilor l-au crezut. „Păcăliți de consăteanul lor, care era fericit că i-a ieșit farsa”, scrie sursa citată.

Plaiul lui Mustici (Suceava)

Se spune că trăia un haiduc pe nume Mustici. Pentru a putea trece prin acele locuri stăpânite de păduri bătrâne, el a făcut o cărare prin pădure care, de atunci, s-a numit drumul sau plaiul lui Mustici. Acum, unul dintre satele aparținând comunei Fundu Moldovei.

Din punct de vedere etimologic, semnifică o regiune de munte sau de deal aproape plană, acoperită cu pășuni, sau un drum pe coasta unui munte ori pe un munte; potecă. Provine de la cuvântul latinesc plagius.

Spermezeu (Bistrița-Năsăud)

Numele localității este de origine maghiară, derivând din termenul „ispanmezo”, care se traduce prin „câmpul voievodului” sau „câmpul comitelui”.

Acest nume este compus din „ispan” (voievod, comite) și „mezo” (câmp, câmpie). Pe lângă comuna Spermezeu, există și satul Șesuri Spermezeu-Vale, care, la recensământul din 2002, avea o populație de 96 de locuitori.

Udați-Mânzu (Buzău)

Numele amuzant al localității este o combinație între denumirile a două sate mai mari, Udați, din Smeeni, și Mânzu, din Cilibia, unde sunt cele mai apropiate comunități.

În monografia comunei Smeeni, apar informații despre originea numelui localității Udați. Locul unde se vor face bordeiele era pătruns de apă, mai ales primăvara, când apa pârâului se revărsa. De aici numele satului, Udați, adică „cei udați”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro