Lovitură de stat în zorii zilei în Myanmar: Armata a pus capăt celor 10 ani de guvernare civilă și a arestat-o pe lidera Aung San Suu Kyi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mișcarea dramatică vine după ce partidul susținut de armată a pierdut alegerile legislative din noiembrie, iar liderii militari au acuzat în mod repetat o fraudă electorală, scrie BBC News.
Cuprins:
Armata din Myanmar a preluat luni controlul țării, după arestarea liderei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor.
Noul preşedinte interimar este Myint Swe, care deţinea funcţia de vicepreşedinte înaintea loviturii de stat. Şeful forţelor armate, Min Aung Hlaing, va controla autorităţile, potrivit canalului Myawaddy News.
Liderii militari au instituit stare de urgență pe o perioadă de un an.
Potrivit unui jurnalist AFP, militarii au preluat luni dimineaţa și controlul asupra primăriei din Yangon (cel mai mare oraş din Myanmar, capitală până în 2006). Cinci camioane militare au pătruns în incinta primăriei, notează Agerpres.
Televiziunea de stat și-a întrerupt programul, iar accesul la internet a fost grav perturbat, potrivit unui ONG specializat.
Peste 12 ambasade, inclusiv cea a SUA şi Delegaţia UE, au cerut vineri Myanmarului să "adere la standardele democratice", alăturându-se ONU într-un cor al îngrijorării internaţionale faţă de o posibilă lovitură de stat.
O reacție dură a venit și de la Casa Albă.
”Statele Unite se opun oricărei încercări de modificare a rezultatelor alegerilor recente sau de obstrucţionare a unei tranziţii democratice în Myanmar şi vor acţiona împotriva celor responsabili în cazul în care aceste măsuri (arestările) nu sunt abandonate”, a anunţat, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
Acuzații de ”fraudă electorală”
Ce s-a întâmplat? Militarii au acuzat Comisia Electorală că nu a remediat ”neregulile enorme” produse, potrivit acestora, în timpul alegerilor legislative din noiembrie.
Alegerile au fost câştigate detaşat, cu 83%, de partidul liderei Aung San Suu Kyi, laureata Premiului Nobel pentru Pace din 1991. Marele pierzător a fost USDP, partidul susținut de armată.
Militarii susţin însă că au identificat milioane de cazuri de fraudă, printre care voturi din parte a mii de alegători centenari sau minori şi au cerut publicarea listelor electorale pentru a fi verificate.
Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative din noiembrie.
Îndemn la proteste
Liga Naţională pentru Democraţie din Myanmar (NLD) a anunţat luni că Aung San Suu Kyi, arestată de armată, cere populaţiei să nu accepte lovitura de stat organizată de armată şi să protesteze.
''Acţiunile armatei sunt acţiuni care pun ţara din nou sub dictatură. Le cer oamenilor să nu accepte acest lucru, să răspundă şi să protesteze din toată inima la lovitura de stat comisă de armată'', indică NLD într-o declaraţie în numele lui Aung San Suu Kyi.
Democrație limitată
Junta militară a condus ţara în perioada 1962 - 2011.
În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie.
Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).
La conferinţa de presă de marţea trecută, purtătorul de cuvânt al armatei nu a exclus o preluare a controlului de către militari care să gestioneze ceea ce a calificat ca fiind o criză politică.
Temerile au crescut miercuri după ce generalul Min Aung Hlaing, cel mai puternic om din Myanmar, a declarat că, în anumite circumstanţe, Constituţia ar putea fi 'revocată'.
Cine este Aung San Suu Kyi
Aung San Suu Kyi este fiica generalului Aung San, eroul țării, cel care a fost asasinat chiar înainte ca Myanmar să își câștige independența față de Marea Britanie, în 1948.
Ea a petrecut aproape 15 ani în detenție, între 1989 și 2010.
Considerată o apărătoare a drepturilor omului, Suu Kyi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1991.
În noiembrie 2015 a condus partidul NLD spre prima victorie electorală.
Consituția îi interzice să devină președintă, dar este considerată lidera de facto a țării.
În ultimii ani, ea a fost acuzată pentru tratamentul aplicat minorității musulmane a țării.
În 2017, sute de mii de musulmani rohingya au fost nevoiți să fugă în Bangladesh, în urma persecuțiilor armatei.
Foștii susținători internaționali ai lui Suu Kyi au acuzat-o că a refuzat să condamne acțiunile armatei și că nu a făcut nimic pentru a opri crimele, violurile și ceea ce pare a fi un genocid împotriva minorității musulmane.
Acasă însă, Suu Kyi se bucură de o imensă popularitate în rândul majorității budiste, care are puține simpatii pentru musulmani.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
