Lynch lesbian

Pentru ca David Lynch („Twin Peaks”) nu mai are nevoie de nici o prezentare, o sa va relatez care au fost reactiile unor spectatori in timpul/in urma vizionarii lui „Mulholland Drive” la Cluj, unde filmul a fost prezentat in cadrul Festivalului international Transilvania: o fata a spus, privindu-le pe cele doua actrite (Laura Elena Harring – bruna, Naomi Watts – blonda), „Nu sunt lesbiana, dar cu astea doua as pune-o!”; un spectator n-a zis nimic, n-a inteles nimic, dar nici n-a avut rabdare sa stea pana la capat; altcineva a stat, dar a iesit cu durere de cap; directorul artistic al festivalului a zis ca „totul e foarte clar”, dar el vedea filmul a doua oara; unii au spus ca „e superb”, altii au spus c-au aruncat banii pe geam…
Daca va intereseaza parerea mea, eu zic ca e asa si-asa. Inceputul (prima ora – din 2 si-un sfert!) e super-misto, Lynch miscandu-se-n elementul lui intr-un L.A. nocturn, in care nu stii de unde poate veni primejdia – dar stii sigur c-o sa vina. Pana la jumatate, deci, „Mulholland Drive” (hai sa lasam titlul asa, suna mai bine decat „Calea misterelor”!) e precum limuzina neagra din care scapa bruneta Rita cu o contuzie si-o amnezie: are stil, atmosfera si vraja cat sa umple rezervorul a 10 filme de David Lynch…! E bine si ca, nu mult dupa asta, Rita o cunoaste pe blonda Betty – venita-n Orasul Ingerilor ghici-de-ce, ghici-de-ce?, Bingo: ca sa devina actrita! Dupa care – la propriu si la figurat -, „se rupe filmul”. Filmul, scenariul si toate celelalte – incepe (continua?) o chestie hiper-ciudata, care poate fi amintire sau vis (sau amandoua la un loc)… Nu se mai intelege neam care, ce si cum. Asa ca, daca va plac enigmele fara dezlegare, „Mulholland Drive” va asteapta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE