Mâncăm crenvurști colorați cu extract de gândaci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dintotdeauna s-a vorbit despre ingredientele nu tocmai de cea mai bună calitate din care sunt făcuți crenvurștii. Chiar dacă este cunoscut faptul că au în compoziție piele, zgârciuri, gheare și multe alte ”minuni”, oamenii nu se feresc să îi consume. Un studiu realizat recent arată că pentru obținerea unei culori cât mai atractive în compoziția crenvurștilor se adaugă un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă.
Probabil că nu există persoană care să nu fi mâncat măcar o singură dată un crenvurști. Și este posibil să fi fost un preparat bun, pentru că dintre zecile de firme care îi produc, vreo două încă mai respect rețeta tradițională. În urmă cu mai bine de 40 de ani , crenvurștii de fabrică erau tare savuroși. Treptat, rețetele acelor timpuri au început să fie modificate, iar în prezent au ajuns să fie făcuți din toate ”resturile animale” care nu mai pot fi folosite la nimic.
Asociația Pro Consumatori (APC) a verificat 43 de tipuri de crenvuști comercializați în mai toate magazine din România, în vederea realizării unui studiu referitor la conținutul acestora și efectele asupra sănătății. Astfel a ieșit la iveală faptul că la 26% dintre produsele analizate s-a folosit carne separată mecanic (pui și curcan).
În jargonul specialiștilor aceasta are denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“, în cazul nostru „noroi alb” - fiind vorba de carne de pasăre. Procesul presupune măcinarea carcasei și pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă și celelalte țesuturi comestibile) sub presiune. La 7% din produsele analizate nu apare menționată în lista ingredientelor cantitatea de carne din rețeta folosită la fabricarea crenvuștilor.
Multe E-uri dăunătoare sănătății
Mai mult decât atât, 93% din produsele analizate conțin între două și unsprezece E-uri, la 91% din produse se folosește nitrit de sodiu, un conservant alimentar care poate genera anumite afecțiuni medicale dacă produsul alimentar este pregătit pentru consum prin prăjire, iar 42% sunt colorate cu carmin -E120- acid carminic- un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insect numită coșenilă. Totodată, la 44 % dintre aceste produse gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu, iar la 9% se folosește caragenan- un agent de îngroșare suspect de apariția unor afecțiuni medicale.
”La alegerea unui sortiment de crenvurști trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acei crenvurști care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitați crenvursti obținuți din carne separată mecanic (resturi de țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi si țesut conjunctiv) cu adaosuri de zaharuri, făină de grâu, griș de grâu, fibre de soia, fibre de mazăre, fibre vegetale, proteină animală, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din drojdie, gelatină și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, crenvurștii nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu.
