Marian Dragulescu

E curios, original, cateodata ingrijorat de comportamentul sau, care poate fi imprevizibil, astfel incat sa creeze impresia ca se detaseaza de realitate, mai ales in clipele cand incearca sa-si analizeze sentimentele si ideile. In astfel de momente va primi ajutor substantial din partea intuitiei si a simtului observatiei, care sunt eficiente. Inteligenta sa motorie si intuitiva e capabila se descopere cu rapiditate realitatea faptelor, fara sa recurga la prea multe rationamente. Nevoia de a-si conserva independenta il impinge spre solitudine si ii marcheaza inclinatia pentru abstractie. Gesturile lui Marian Dragulescu sunt precise si controlate, manifestarile responsabile, datorita echilibrului care se manifesta intre "a vrea si a putea". Exista in comportamentul lui Marian Dragulescu si momente cand resimte sentimentul fustrarii si al descurajarii, dar faptul ca intre vointa si curaj exista o stransa legatura isi gaseste forta psihica necesara pentru a surmonta situatiile. Unele aspecte grafice pledeaza pentru orgoliu, care emite pretentii fara exagerari, dar cu autoritate in relatie cu virtuozitatea artistica, creativa si controlata. Uneori, in gandirea sa isi fac loc manifestari de narcisism, mai cu seama cu privire la personalitatea sa, pe care o considera aproape ideala. Dorinta nemarturisita de a nu trece neobservat etaleaza tendinta de a-si construi propriile sale adevaruri, uneori cam departe de realitate, dar conforme cu o etica eleganta si distinsa. Sensibil la aprecieri, viseaza sa traiasca intr-o lume evoluata in care sa se impuna prin importanta personala. Prudenta il face uneori neincrezator si retinut, obligandu-l sa-si observe fiecare gest.