Marian Munteanu, sursă a Securității

Potrivit jurnaliștilor de la Adevărul, Deşi a negat toată viaţa, Marian Teofan Dragoş Munteanu a semnat, totuşi, în 28 martie 1988, un angajament cu fosta Securitate.

”Golanul”, liderul Pieţei Universităţii, cel care a inițiat demonstraţiile paşnice și care a ajuns apoi aproape mort la spital după ce a fost bătut de minerii lui Miron Cozma, ar fi semnat mai multe note informative sub numele de ”Ioan”.

„Subsemnatul Munteanu Marian Teofan-Dragoş, născut în data de 19.06.1962, fiul lui Vladimir şi al Mariei, student la Facultatea de Filologie, domiciliat în Bucureşti, mă angajez să sprijin în mod organizat şi secret organele de securitate. Mă angajez, totodată, ca în activitatea mea să dau dovadă de sinceritate şi corectitudine şi să nu fac cunoscut nimanui, indiferent de gradul de rudenie sau prietenie, nimic în legătură cu această activitate. Datele pe care le voi furniza le voi semna cu numele de Ioan”.

Sub acest pseudonimin, Marian Munteanu ar fi oferit informații despre un profesor al său de la facultate, despre care s-ar fi crezut că ar fi spion al serviciilor secrete din Portugalia. Tot pe lista lui Munteanu, cu persoane despre care ar fi putut da informaţii Securităţii, mai sunt trecuţi şase studenţi străini.

”Voi semna cu numele de Ioan”

În documentele întocmite după ce agenții l-au abortat, se precizează că acesta ar fi avut o atitudine deschisă cu un ”comportament corespunzător, amabil şi principial în relaţiile cu cadrele didactice”.

Recomandări

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat. De ce e acuzată și cum a reacționat

”Are o bună pregătire profesională şi e mult mai matur în gândire decât colegii săi. Se află în relaţii apropiate atât cu studenţi români, cât şi cu studenţi străini, ajutându-i în rezolvarea unor probleme atât pe linie şcolată, cât şi extraşcolară. A fost ales secretar ASC (Asociaţia Studenţilor Comunişti) pe anul I, Facultatea de Filologie, achitându-se cu conştinciozitate şi responsabilitate de sarcinile încredinţate. Nu are relaţii neoficiale cu studenţii străini şi nu a fost semnalat cu manifestări negative la adresa personalului de învăţământ universitar sau comentarii tenedenţioase la adresa ţării noastre”. 

Marian Munteanu a stat în comă timp de patru zile în 1990 după ce Denes Domokos, şef de tură la mina Livezeni, a încercat să-l decapiteze cu o secure, acestuia întocmindu-i-se ulterior un dosar penal pentru tentativă de omor în urma căruia a făcut 8 ani de închisoare.

Anul acesta, pentru câteva zile, Munteanu a fost candidat liberal la Primăria Capitalei din partea PNL după ce Ludovic Orban s-a retras din cursă, în urma audierii și punerii sub urmărire penală de către DNA.

În acest context s-a adus în discuție și verificarea sa în Arhivele Securității, iar la scurt timp după ce acesta a renunțat la cursa electorală, Partidul Național Liberal (PNL) și Societatea Academică Română (SAR) au formulat cereri de verificare la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a lui Marian Munteanu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro