Mark Rutte, premier olandez timp de 13 ani și opozant al aderării României și Bulgariei la Schengen, se retrage din politică

Premierul olandez, Mark Rutte, cel mai longeviv șef al guvernului de la Haga, a declarat luni că va părăsi politica, după alegerile generale declanșate de demisia guvernului său.

Decizia pune capăt unei perioade de 13 ani la putere pentru liderul liberal conservator, care a condus patru guverne diferite și a reușit să supraviețuiască mai multor scandaluri.

Rutte, în vârstă de 56 de ani, lider al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație, sau VVD, și-a anunțat decizia în cadrul unei dezbateri parlamentare, unde ar fi trebuit să se discute despre prăbușirea ultimei sale coaliții de guvernare.

„Ieri dimineață am luat decizia că nu voi mai fi disponibil în calitate de lider al VVD. Când un nou cabinet va intra în funcție după alegeri, voi părăsi politica”, a declarat el. Rutte a spus că este o „decizie personală, fără legătură cu evoluțiile din ultimele săptămâni”.

Coaliția de guvernare formată din patru partide s-a prăbușit vineri, după ce aliații nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui pachet legislativ privind reducerea migrației. Rutte a declarat că a fost o decizie unanimă a celor patru partide partenere, motivată de „diferențe ireconciliabile”.

Partidul lui Rutte a vrut să limiteze reuniunile familiale pentru solicitanții de azil care fug din zonele de război, dar s-a lovit de opoziția partidului Uniunea Creștină, cel mai mic membru al coaliției, care a spus că nu este dispus să despartă familiile.

Nu există deocamdată nicio sugestie clară cu privire la cine l-ar putea înlocui pe Rutte la conducerea VVD. Grupul parlamentar al partidului este condus de Sophie Hermans, fosta asistentă politică a lui Rutte.

Nu a fost stabilită nici o dată clară pentru alegerile anticipate, dar cel mai probabil acestea ar putea avea loc în octombrie sau noiembrie.

Este neclar și dacă Rutte va mai rămâne în fruntea guvernului provizoriu până la toamnă, asta în condițiile în care partidele de opoziție au anunțat că vor să depună o moțiune de cenzură, în încercarea de a-l înlătura din funcția de premier interimar.

Rutte a fost un critic frecvent al parcursului european al României și Bulgariei, iar în decembrie 2022 a blocat aderarea celor două țări la Schengen, dublând astfel opoziția Austriei. Teoretic, Olanda s-a opus doar aderării Bulgariei, dar cum decuplarea celor două țări nu era tehnic posibilă, veto-ul a vizat implicit și România.

Guvernul lui Rutte se mai opusese în trecut în mod public aderării celor două țări.

Incertitudinea politică din Olanda nu reprezintă însă o veste bună pentru șansele României de a adera la Schengen anul acesta.

Aceată perspectivă depinde și de rezultatul viitoarelor alegeri, iar acesta este deocamdată incert.

Deocamdată, comentatorii observă că VVD, partidul lui Rutte, este încă puternic în sondaje și ar putea forma un viitor guvern, cu alt premier în frunte. O coaliție a partidelor de stânga nu este exclusă.

Iar avântul luat de Mișcarea Fermier-Cetățean (BBB), populistă și eurosceptică, care domină în prezent și sondajele de opinie, oferă motive de îngrijorare pentru unii.

BBB a devenit anul acesta cel mai mare partid din senatul de la Haga mulțumită opoziției sale față de planul guvernului de la Haga de a reduce emisiile de azot din agricultură, o măsură care, au spus criticii, i-ar lovi direct pe fermierii olandezi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE