Mărturia unui medic asiato-american: „Lupt în prima linie a două războaie – împotriva coronavirusului și împotriva rasismului”

Traducere și adaptare

„De unde ești?”

Astea au fost primele cuvinte pe care mi le-a spus o pacientă după ce am întrebat-o cum o pot ajuta. După o viață întreagă în care m-am obișnuit să fiu întrebată asta, ca asiato-americancă, am răspuns simplu „Sunt de aici”.

De obicei, aici se oprește conversația pe acest subiect, dar astăzi, pacienta mea a adăugat: „Nu sunt rasistă, doar că nu vreau să iau virusul”.

Sunt asiato-americancă și lucrez ca medic la urgențe, la Universitatea California din San Francisco, iar experiența mea de acest fel nu e singulară. În timp ce zilnic auzim cum infecția cu coronavirus pune mare presiune pe spitalele din toată țara, s-au instalat rapid și xenofobia și rasismul.

Chiar și înainte să fie declarată oficial pandemie, navetiștii asiatici au întâmpinat probleme în transportul public: insulte rasiste din partea trecătorilor, chiar și agresiuni fizice.

În urmă cu o lună, când președintele Donald Trump a folosit termenul „virus chinezesc”, am început să mă tem pentru siguranța pacienților mei.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Am tratat un bătrân chinez care se plimba prin parc cu o mască în momentul în care a fost scuipat, împins și lovit. A fost numit „murdar” și i s-a spus să se întoarcă în China. Mâinile lui erau julite și pline de nisip, iar vânătaia lui de pe frunte a părut că devine și mai violet când mi-am tras scaunul de lângă patul lui. În timp ce bătrânul povestea incidentul, translatorul a făcut o pauză înainte să izbucnească în plâns.

I-am simțit durerea, am simțit întreaga noastră durere colectivă.

Din camera pacientului meu, nu mai pare așa prostesc să ne gândim că trebuie să avem grijă cum ne exprimăm, pentru că îi putem afecta pe alții. Istoria ne-a arătat că dezumanizarea oamenilor prin compararea lor cu șobolani sau gândaci ne poate conduce la violențe în masă. O consecință a pandemiei de Ebola din 2014 a fost rasismul față de oamenii de culoare. Erau comparați cu animale, iar cei care nu aveau nicio legătură cu Africa de vest au experimentat și ei discriminarea din partea publicului larg.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Săptămâna trecută, spoturile electorale ale lui Trump și ale senatorilor republicani au arătat China drept inamicul comun vinovat pentru răspândirea virusului. Imaginile cu asiatici au umplut ecranul și au subliniat din nou ideea de „virus chinezesc”.

Cu toate astea, este important ca în aceste momente critice să nu lăsăm rasismul să impună frica și să ne distragă atenția de la cel mai important lucru: să avem grijă unii de ceilalți.

Rasismul și blamarea unei comunități pentru răspândirea unei boli, simpla bază fiind rasa, nu este ceva nou în Statele Unite, dar răspunsul nostru la asta poate fi.

Doar împreună putem reduce numărul îmbolnăvirilor și doar împreună putem preveni creșterea numărului de crime din discriminare. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat cât de interconectată este lumea noastră. Și nu doar fizic, prin răspândirea virusului sau prin lipsa de echipamente de protecție și ventilatoare, dar și prin modul în care discursurile liderilor noștri duc spre violență împotriva oamenilor nevinovați.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Urmărește-ne pe Google News