Medicii tin secreta situatia meningitei

Meningita baga zazanie intre autoritati. Pe de o parte epidemiologii spun ca, in Capitala, doua cazuri de meningoencefalita transmise de tantari au fost deja confirmate. Pe de alta parte Ministerul Sanatatii spune ca sunt doar cazuri suspecte, in curs de investigare.
Cei doi bolnavi de meningoencefalita au fost internati in Spitalul de boli infectioase si tropicale ?Victor Babes? din Bucuresti, unitate unde, inca de la inceputul lunii, medicii au solicitat analiza cauzelor care au dus la inmultirea numarului acestor cazuri, a declarat Virginia Semen, seful Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti.
Inca din primele zile ale lunii iulie, in spitalul bucurestean au fost internate cu simptome de meningoencefalita 15 persoane, dar pana in prezent Institutul Cantacuzino a confirmat diagnosticul doar in doua cazuri, a mai spus seful DSPMB. Confirmarea celor doua cazuri de meningoencefalita provocata de intepatura tantarului a fost transmisa DSPMB inainte ca medicii Spitalului Victor Babes sa afle de acest lucru. Pacientii acuza mari dureri de cap (cefalee), fotofobie (nu suporta lumina), febra, stare de voma. Medicii recomanda celor care prezinta astfel de simptome sa se prezinte la un cabinet de specialitate sau chiar la spital. Epidemiologii apreciaza ca boala se declanseaza, in principal, la persoane in varsta si la copii, sau pe fondul lipsei de rezistenta a organismului persoanelor infectate, deci la cei care traiesc in conditii precare. Virginia Maria Semen ne-a spus ieri ca a trimis si o adresa catre Primaria Capitalei pentru a face dezinsectie in locurile publice.
In schimb, medicii de la ?Victor Babes? spun ca la ei in spital nu a fost confirmat nici un caz de meningoencefalita de tip West-Nile. Intr-un comunicat al Ministerului Sanatatii se precizeaza ca sunt internate trei persoane din Bucuresti si una din Arges, dar analizele nu au fost inca finalizate, deci nu a fost pus un diagnostic clar.
In 1996, virusul a ucis 39 de romani
448 de cazuri de meningoencefalita si 39 de decese. Acesta a fost bilantul epidemiei declansate in Romania in luna august a anului 1996. Cei mai multi bolnavi au fost din Bucuresti, SAI, Calarasi si Teleorman, iar cea mai afectata grupa de varsta a fost intre 60 si 70 ani. Oficialii Ministerului Sanatatii au chemat in ajutor specialistii de la Institutul Pasteur din Paris, pentru a prelua probe spre analiza. Intr-un final ambiguu, s-a confirmat teza potrivit careia arbovirusul West-Nile, transmis de capuse si tantari, este vinovat de declansarea acestei teribile maladii. Frecventa imbolnavirilor a fost atat de mare, incat medicii au spus ca doar pe vremea lui Gheorghe-Gheorghiu Dej s-a mai intamplat asa ceva. Boala s-a manifestat prin dureri de cap, febra, tulburari digestive, eruptii cutanate sau simptome asemanatoare hepatitei.
Epidemia nu a fost stopata de interventia medicilor, ci de vremea rece care a venit la inceputul lui septembrie 1996.
Virusul West-Nile a facut ravagii in America in ?99
Virusul West-Nile, care a facut ravagii pe continentul american in 1999, ar fi infectat pana la 13.000 de persoane, potrivit unui studiu american publicat de revista medicala britanica ?The Lancet?.
Virusul West-Nile, transmis prin intepatura tantarilor care in prealabil au luat contact cu pasari contaminate, poate provoca encefalite insotite de meningita si poate cauza decesul celor infectati, mai ales daca este vorba despre persoane in varsta.
In timpul epidemiei din 1999 s-au inregistrat 56 de pacienti spitalizati, dintre care sapte au murit.
Potrivit echipei conduse de dr. Farzad Mostashari din New York, virusul ar fi infectat, de fapt, intre ?3.500 si 13.000 de persoane?, un numar substantial de cazuri nu au fost diagnosticate.
Alte epidemii asemanatoare s-au produs in Republica Ceha, in 1997, in Romania, in 1996, in Congo, in 1998 si in Israel, in 1953.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE