Migrena ii afecteaza mai ales pe tineri

Potrivit datelor statistice, 85% din populatia planetei a suferit cel putin o data in viata de durere de cap sau de migrena, asa cum este denumita in termeni medicali. Victimele migrenei sunt in cele mai multe dintre cazuri persoanele cu varste cuprinse intre 18 si 33 de ani.

De obicei, accesul este insotit de o durere intensa care pulseaza, localizata intr-una dintre partile capului, de asemenea de greata, neputinta de a suporta lumina si zgomotele puternice. Urmeaza o stare de somnolenta si de extenuare. Aparent venita din senin, migrena este o suferinta cu explicatii in factorii genetici: daca ambii parinti au fost sensibili la durerea de cap, atunci in 90 la suta din cazuri aceasta neplacere este mostenita si de copii. In 72 la suta dintre cazuri mamele sunt cele care transmit copiilor durerea de cap. Unii cercetatori apreciaza ca aceasta este determinata de tulburarile schimbului de procese neurochimice: insuficienta prelucrarii serotoninei, o substanta activa din punct de vedere biologic, care contribuie la transmiterea unui impuls nervos. Dupa parerea altora, se mosteneste nu boala in sine, ci predispozitia sistemului vascular al creierului catre o reactie sau alta la diferiti factori excitanti. Medicii deosebesc cateva forme ale migrenei.  Cel mai adesea sunt intalnite migrena simpla, care se manifesta in 70 la suta dintre cazuri, si migrena cu aura, in cazul careia debutul durerii este precedat de tulburari vizuale, senzitive si motorii.

Migrena simpla se manifesta printr-o durere de cap care pulseaza, care creste in intensitate in cazul muncii fizice sau al mersului.  Durata accesului de durere poate fi intre patru ore si doua-trei zile.  In acest timp, in afara durerii de cap foarte puternice, persoana respectiva dezvolta stari de greata, varsaturi, nesuportand lumina puternica si zgomotele.

Pe durata accesului de migrena simpla sunt trei faze: pentru inceput se observa o schimbare semnificativa a starii de spirit – apar depresia, senzatia de teama, somnolenta. Dupa toate acestea incepe chinul: bolnavului i se pare ca din cauza durerii capul este gata sa i se sparga in bucati.  Accesul poate incepe in orice moment al zilei, insa cel mai grav este cel care apare noaptea, mai ales in noptile cu Luna plina.

La inceputul accesului senzatiile neplacute sunt localizate de obicei in zona fruntii, a globului ocular, cel mai adesea in partea dreapta. Bolnavii simt aceasta durere ca pe un ghimpe infipt in cap.  Caracterul bolii este dominat de o durere care pulseaza, foarte rar durerea da si junghiuri sau umflaturi. Intensitatea accesului creste pe parcursul a doua pana la cinci ore.

Durerea este insotita de scaderea pragului de reactie a organelor de simt, ceea ce se manifesta mai ales prin reactii la lumina puternica  la zgomote, la mirosurile tari. Chiar si un contact delicat cu pielea devine de nesuporat. Fiecare bataie a pulsului, dupa cum marturisesc cei mai multi dintre bolnavi, are in cap intensitatea unei lovituri de ciocan. In acest timp, persoana care suporta atacul migrenei se straduieste sa se concentreze, vrea sa se intinda pe pat, sa traga storurile si sa-si acopere urechile cu perna.

La unele persoane se poate observa si umflarea arterei temporale. Foarte des acestea isi apasa cu putere artera, sub impresia ca incetinirea circulatiei sangelui poate scadea durerea care pulseaza. Pe partea capului in care e localizata durerea se observa lacrimarea ochiului, inrosirea globului ocular, adesea inflamarea regiunii din jurul sprancenei.

In timpul accesului, durerea de cap se poate raspandi in tot capul: in aceste cazuri bolnavii au impresia ca au capul umflat, au frisoane, senzatii de greata si varsaturi. Durata medie a celei de-a doua faze este intre opt si 20 de ore, dupa care incepe cea de-a treia faza. Durerea scade treptat, apar senzatiile de somnolenta si de vlaguire.
Accesul migrenei cu aura incepe de obicei cu tulburari semnificative vizuale.  Bolnavul vede niste zig-zag-uri stralucitoare, puncte, globuri luminoase, flacari, fulgere. La unele persoane pot aparea iluzii vizuale: obiectele li se par mai mici sau alungite, ceea ce a fost denumit “sindromul lui Alice”, inspirat din romanul lui  Lewis Carroll, “Alice in tara Minunilor”.

Unii cercetatori cred ca exista o personalitate distincta predispusa migrenelor: aceasta se caracterizeaza printr-o excitabilitate ridicata, prin susceptibilitate, prin constiinciozitate, printr-un nivel ridicat de exigenta, lipsa de indulgenta in fata greselilor celorlalte persoane. “Iubitorul perfectiunii” asa denumeau medicii antici jertfele migrenei.

Potrivit observatiilor medicilor, migrena care a inceput in copilarie sau in adolescenta, o data cu trecerea timpului ii nelinisteste tot mai rar pe oameni, iar la o varsta inaintata accesele pot disparea cu totul. In timpul accesului se observa o usurare daca se aplica ceva cald pe cap.  Adesea, durerea dispare dupa ce bolnavul s-a spalat pe cap cu apa fierbinte sau dupa ce acesta a stat cu picioarele in apa fierbinte suportabila. Uneori chiar si aceste retete cunoscute de multe secole nu pot da rezultate.

Nu luati pastile cu pumnul

Se intampla ca o persoana sa mearga la doctor si sa se planga de migrena. La o examinare atenta, medicul constata ca pacientul si-a facut o obisnuinta din a lua analgezice la fel de des cum isi spala mainile. Potrivit unor cercetari ale medicilor din Germania si Elvetia, folosirea medicamentelor in exces si fara sfatul specialistului constituie aproximativ 20 la suta din cazurile de migrena. Tabloul tipic de manifestare a acestei forme de boala, provocata de efectul invers al analgezicului, este caracterul permanent al durerii, care dureaza tot timpul zilei, schimbandu-si doar intensitatea.

Acupunctura inlatura durerile de cap

Metodele contemporane de tratare a migrenei se bazeaza pe doua principii: inlaturarea accesului de durere si urmarea unei terapii profilactice. Pe langa terapia medicamentoasa, in cazul migrenei se mai folosesc acupunctura, masajul si electrostimularea la nivelul pielii. Cursurile profilactice dureaza nu mai putin de trei-patru luni, in acest timp bolnavii invatand nu numai cum sa-si calmeze accesele, ci si cum sa le previna. Un rol important in aceasta perioada o are dieta, din care se exclud produsele care contin tiromina (ciocolata, cacaoa, nucile, citricele, fasolea, rosiile, telina, branzeturile) si alcoolul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE