În vreme de pandemie, mii de pacienţi cu boli psihice grave au greutăţi în a-şi procura medicamentele, în lipsa reţetei pe hârtie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Sănătăţii: “Întrebaţi la CNAS! Nu e în atribuţiile noastre”. Ministrul Nelu Tătaru şi-a pus şi el semnătura pe H.G.-ul care menţine obligativitatea reţetei fizice pentru anumite medicamente.
Cuprins:
Cazul e aşa: o pacientă în vârstă de 82 de ani, dintr-un sat din Călăraşi, care suferă de boli psihice, are nevoie de medicamentele pentru luna următoare.
Prin H.G. nr. 252 din 30 martie 2020, pe care se află şi semnătura ministrului sănătăţii, Nelu Tătaru, Guvernul a simplificat lucrurile: nu mai e nevoie de card de sănătate, nu mai e nevoie de consultaţie la medicul specialist.
Medicul de familie “poate emite prescripţie medicală, în continuare, pentru pacienţii cu boli cornice, cu schema terapeutică stabilă”, se arată în H.G., “şi pentru medicamentele care până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri erau prescrise de către medicii specialişti, în conformitate cu limitările de prescriere prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008”.
Când ajungi la farmacie, afli că nu se poate
Prin urmare, pacienta din Călăraşi îşi poate suna medicul de familie, acesta îi poate trimite prescripţia pe e-mail, pacienta poate printa reţeta şi îşi poate ruga fiica să meargă la farmacie, după medicamente.
<strong>Numai că la farmacie fiica pacientei află că, pentru anumite medicamente, e nevoie în continuare de reţeta pe hârtie. </strong>
“Reţetele formular special TAB III verzi se pot ridica numai în baza prescripţiei în original, de aceea pentru a ridica tratamentul prescris pe acea reţetă este obligatoriu să aveţi originalul la dumneavoastră”, acesta e o parte din răspunsul în scris pe care l-a primit fiica pacientei de la un responsabil dintr-un mare lanţ de farmacii.
Femeia de 82 de ani trebuie, aşadar, să iasă din casă, să se ducă la medicul specialist de la oraş, să ia reţeta, să se ducă apoi cu ea la farmacie. Nişte drumuri riscante pentru o persoană dintr-o grupă de risc de îmbolnăvire cu COVID-19.
Ministerul: „Decontările se fac de către casele de asigurări”
Am cerut lămuriri de la ministru Nelu Tătaru, care, aflat în turneu prin spitale, nu a răspuns. Nici secretarul de stat Horaţiu Moldovan nu a răspuns.
Am adresat o solicitare scrisă de informaţii către minister şi am contactat-o pe Oana Grigore, director al Departamentului Relaţii cu Presa şi Relaţii cu Publice din MS. Cu unele pauze, Oana Grigore, de formaţie inginer, specializat în maşini-unelte, ocupă această funcţie de comunicator-şef din anul 2003. Dialogul, purtat pe WhatsApp, a fost unul scurt.
Reporter: Am nevoie de lămuriri privind reţetele verzi. Mai e nevoie, în stare de urgenţă, de prezentarea reţetei în original?”
Oana Grigore: Vă rog să vă adresaţi CNAS pentru aceste informaţii.
Reporter: Deci Ministerul se spală pe mâini... că tot e la modă.
Oana Grigore: Ministerul nu se spală pe mâini... Dar decontările se fac de către casele de asigurări, care au stabilită legislaţie pentru această perioadă.
Reporter: Şi Ministerul nu ştie, nu cunoaşte legile?
Oana Grigore: Fiecare instituţie are atribuţii bine stabilite.
Reporter: Mă aştept de la minister să mă protejeze, ca cetăţean, să îmi asigure accesul la îngrijire medicală, nu să mă paseze.
Oana Grigore: Nu vă pasează nimeni. Dumneavoastră nu cunoaşteţi ce face fiecare instituţie. Limbajul dumneavoastră nu este demn de un jurnalist. La revedere!
Casa de asigurări: „Regulile vin de la minister”
În situaţia pacientei de 82 de ani din Călăraşi se află mii de români, în timpul stării de urgenţă, când nervii tuturor sunt puşi la grea încercare. Dacă au peste 65 de ani, pacienţii cu boli psihice sunt, iată, de două ori vulnerabili.
<strong>“Da, ne-au sunat şi pe noi câţiva pacienţi, cu aceeaşi problemă”, a declarat pentru Libertatea Cosmin Pantilimon, inspector la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.</strong>
“Într-adevăr, în cazul acestor reţete verzi e o excepţie, se menţine obligativitatea prezentării lor pe hârtie, la farmacist. Noi nu facem decât să aplicăm regulile venite de la Ministerul Sănătăţii, de la Guvern, de la Grupul de Comunicare Strategică. Cel mult, le putem sugera acestor entităţi să facă o modificare”.
Ce sunt “reţetele verzi”
În H.G. nr. 252 din 30 martie 2020, scrie aşa: “Pentru medicamentele notate cu (**), (**^1), (**^1Ω) şi (**^1 β) în Lista de medicamente aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, prescrierea se realizează în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 140/2008, cu modificările şi completările ulterioare” (articolul 5, alineatul 3).
Par nişte hieroglife, dar sunt indicative pentru unele medicamente de bază în psihiatrie. Sunt medicamente cu un regim special, pentru că substanţa lor activă se înscrie în categoria stupefiantelor.
Riscul de abuz
Am discutat cu medicul specialist psihiatru Andreea Ştefanache ce înseamnă aceste reţete verzi şi cum i-ar putea afecta întreruperea medicaţiei pe pacienţii cărora le sunt prescrise.
<strong>“Vorbim despre medicamente care pot da dependenţă şi pot duce la sevraj, dacă se ia pauză brusc de la administrarea lor. Dacă nu sunt prescrise corect, adică sunt prescrise pe o durată prea mare de timp, apare riscul de abuz. Pentru a exista un control asupra administrării lor, pentru a preveni abuzul, au fost introduse aceste reţete verzi”, explică specialistul. </strong>
Reţetele verzi au serie şi număr la fel ca reţetele albe, obişnuite. Doar că sunt emise în patru exemplare. De pildă, adaugă medicul Ştefanache, pentru 30 de pastille de benzodiazepină, substanţa activă din Diazepam, “sunt emise patru hârtiuţe: una rămâne la medicul care a prescris reţeta, alta, la pacient, a treia hârtiuţă ajunge la farmacist, iar a patra hârtiuţă, la Casa de Asigurări de Sănătate”.
“Fără pastile, se ajunge la lucruri groaznice”
Ce se poate întâmpla când un pacient întrerupe tratamentul prescris pe reţeta verde? “Depinde de patologie. Dacă pacientul suferă de anxietate, adică are stări de nelinişte puternică, fără motiv, şi nu îşi poate lua pastilele de benzodiazepină, care scad anxietatea, riscul n-ar fi vital, pe perioade scurte”.
Există însă situaţii în care întreruperea bruscă a medicaţiei duce la “lucruri groaznice”, spune medicul Ştefanache, care activează la Spitalul de Psihiatrie Prof. dr. Al. Obregia.
<strong>“Pentru un pacient cu retard sever, să zicem, medicaţia domoleşte agresivitatea şi autoagresivitatea. Fără tratament, chiar şi pe termen scurt, un astfel de pacient începe să-şi facă rău, se taie, se muşcă, se înţeapă. Sau îi atacă pe ceilalţi. Medicamentele, în acest caz şi în multe alte cazuri, sunt esenţiale”. </strong>
E nevoie de “lanţul încrederii”
Doctorul Ştefanache crede că există soluţii pentru acest impas birocratico-legislativ, astfel încât pacienţii cu boli psihice să nu fie puşi pe drumuri în această perioadă şi nici să nu-şi întrerupă tratamentul.
“Important este să funcţioneze lanţul încrederii între farmacişti, Casă, medici şi pacienţi. Eu scanez reteţa, o trimit pacientului pe e-mail sau pe telefon, pacientul o printează şi se duce cu ea la farmacist. Nu e originalul, dar, măcar pe durata stării de urgenţă, farmacistul poate accepta o fotocopie, urmând ca, după revenirea la normalitate, pacientul să vină după reţetă şi să o ducă farmacistului, în original”.
<strong>Într-adevăr, soluţii există, dacă există încredere şi dorinţă de comunicare. Responsabilul lanţului de farmacii a revenit cu un mesaj către fiica pacientei de 82 de ani. I-a transmis că poate veni să ridice medicamentele mamei, chiar dacă are doar o fotocopie a reţetei. Va aduce reţeta verde pe hârtie după ce trece pandemia.</strong><br>
