Cele mai multe semne de întrebare s-ar regăsi, potrivit unor surse judiciare, în cuprinsul actelor încheiate între 2004-2009 de angajaţii aflaţi în subordinea fostului premier Adrian Năstase.
Cele mai importante contracte verificate acum de procurori se referă la achiziţia de către Ministerul Educaţiei, în anul 2004, a mai multor sisteme informatice ce urmau să fie implementate în şcoli, dar şi un altul de către Ministerul de Interne, pentru securizarea graniţelor României în vederea aderării ţării la spaţiul Schengen.
Primul act, semnat cu o firmă austriacă, a cărui valoare sărea de 100 de milioane de euro, nu s-ar fi încheiat, spun oamenii legii, fără ca în prealabil reprezentanţii societăţii vânzătoare să accepte plata către angajaţii statului român a unui comision de minimum 5% din valoare.
Aşa s-a ajuns, potrivit anchetatorilor anticorupţie, ca numărul de licenţe pentru softurile de calculator cumpărate să fie umflat artificial pentru a da o aparenţă de legalitate şpăgii, a cărei valoare este estimată, tot de DNA, la peste 5,4 milioane de euro. Şi al doilea contract, cel în care beneficiar a fost Ministerul de Interne, cu o valoare de peste 500 de milioane de euro, pare să fi fost dat cu dedicaţie unei firme “binevoitoare” de la care şpăgile urmau să ajungă la funcţionarii statului.
Oamenii legii deja au început urmărirea penală cu privire la acte de corupţie - trafic de influenţă, abuz în serviciu, luare şi dare de mită, urmând ca în perioada următoare, toţi funcţionarii publici şi eventualii miniştri suspectaţi să fie identificaţi şi chemaţi la audieri.
Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru (foto sus), a fost chemat ieri la DNA pentru audieri în acest dosar de corupţie, el spunând la ieşirea de la întâlnirea cu procurorii că a dat declaraţii în calitate de martor.
În aceeaşi cauză a fost audiat, tot ieri, şi deputatul PSD Eugen Bejinariu (foto jos), fost secretar general al Guvernului în cabinetul lui Adrian Năstase.