Ministerul Muncii îi răspunde lui Iohannis, la criticile privind inflația: ”Sperăm că nu sugerează soluții precum cele din 2009 ale Guvernului Boc, să discute cu BNR”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Muncii îi răspunde lui Iohannis, la criticile privind inflația: ”Sperăm că nu sugerează soluții precum cele din 2009 ale Guvernului Boc, să discute cu BNR”, a transmis instituția condusă de Lia Olguța Vasilescu, la scurt timp după întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu premierul și ministrul Muncii, pe legea salarizării.Ministerul Muncii afirmă într-un comunicat oficial că principiul egalității din noua Lege a salarizarii este reprezentat de faptul că persoanele angajate în sistemul bugetar și care prestează aceeași muncă, indiferent de instituția în care o fac, și ne referim aici la meseriile comune, precum conducătorul auto, spre exemplu, vor fi plătite la fel în anul 2022, atunci când va fi finalizată aplicarea etapizată a prevederilor Legii 153/2017. ”Predictibilitatea Legii salarizării este dată de faptul că salariile sunt prevăzute în grilele care sunt parte integrantă a Legii 153/2017, la fel ca și ritmul anual de creștere, care este de 25% din diferența între salariul în plată și cel prevăzut în grila din 2022, pentru fiecare angajat, bineînțeles cu excepțiile din domeniul sanitar și Învățământ, care au fost asumate ca prioritate națională prin Programul de Guvernare și tratate ca atare de către Guvernul și Parlamentul României. În același timp, s-a adus în atenția președintelui și faptul că Legea 153/2017 se aplică etapizat, până în anul 2022, moment la care vor fi eliminate inechitățile din sistem, inechități apărute de-a lungul anilor și care nu au putut fi corectate dintr-o dată, tocmai fiindcă dezechilibrele erau atât de mari încât corectarea lor imediată ar fi presupus un efort bugetar nesustenabil”, se afirmă în comunicat.Cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei în anul 2017, față de 2016 și au însemnat majorări cuprinse între 10% și 50%, doar în anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari, mai afirmă ministerul. ”Menționăm, de asemenea, că întoarcerea sarcinii fiscale, efectuată ulterior majorărilor din anul 2017, de care am amintit, a fost acoperită de majorarea de 25% de la 1 ianuarie 2018, acordată întregului sistemul bugetar, care a condus, de asemenea, și la o creștere de aproximativ 4% a veniturilor nete, mai puțin pentru cei 3% dintre bugetari care depășeau până și grila stabilită pentru anul 2022”, se arată în comunicat.
Ministerul Muncii mai afirmă că transferul contribuțiilor nu are nicio legătură cu Legea salarizării, ci este prevăzut de Codul Fiscal. ”În ceea ce privește ordonanțele de urgență prin care au fost modificate Legile 152 și 153 din 2017, față de care președintele României și-a exprimat îngrijorarea, îl asigurăm că amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizării, ba chiar au condus la scăderea procentului celor care au suferit ajustări ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre aceștia numărându-se și majoritatea angajaților Administrației Prezidențiale. Aceste creșteri salariale au acoperit, astfel, întoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost făcute și astfel încât Guvernul să se încadreze în limita de deficit de 3%”, spune instituția. ”Referitor la creșterea inflației, sperăm că președintele nu consideră că aceasta s-ar produce din cauza majorărilor salariilor și pensiilor și nu sugerează soluții precum cele adoptate în anul 2009 de Guvernul Boc și îi recomandăm o discuție aplicată și corectă cu oficialii Băncii Naționale a României, pentru a descoperi multitudinea și complexitatea cauzelor interne și externe care stau la baza evoluției inflației”, mai spune ministerul condus de Lia Olguța Vasilescu.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit marţi cu premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, context în care a atenţionat Executivul că efectele legislaţiei salarizării bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii şi solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.
Citește și: EXCLUSIV/Pavel Filip, premierul Republicii Moldova: „România a fost singura care ne-a întins o mână de ajutor când am fost în criză” – VIDEO
