VIDEO/ Șefii DNA și DIICOT, numiți de CSM la propunerea ministrului. Se înființează o secție specială pentru anchetarea magistraților
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele României nu va mai numi șefii DNA și DIICOT, aceștia urmând să fie numiți de CSM, la propunerea ministrului Justiției. De asemenea, se va înființa o secție specială în cadrul Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru anchetarea magistraților. Acestea sunt o parte din modificările în Justiție prezentate miercuri de ministrul Tudorel Toader.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2F236215875884%2Fvideos%2F10154994232290885%2F&show_text=0&width=560" width="560" height="315" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowTransparency="true" allowFullScreen="true"></iframe>
Citește și: Tudose, reacție la schimbările procurorilor generali: Deocamdată, toată lumea rămâne unde e, pe mandatul care e, numit de cine a fost numitDeclarațiile ministrului Justiției:
„Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiției: 303,304, 317. Nu despre grațiere, amnistie, nici despre foaia de parcurs de răspundere la cerințele Cedo. Astăzi coincidenta face sa se împlinească sase.luni de când sunt ministru al juatitiei. Nu fac un bilanț azi. Exprim convingerea ca e foarte important modul în care presa va reflecta propunerile de modificare al celor trei legi. Evident proiectul de lege va merge la Guvern iar acesta îl va adopta și trimite la Parlament pentru a intra în procedura legislativa normală. Nu se adopta prin ordonanță de urgență. De ce acum? Pentru ca fac parte din programul de guvernare. Nu sunt singurele.legi, mai avem.si alte legi și ordonanțe ale Direcțiilor. Au trecut 13 ani de la adoptare iar legislația națională s-a modificat și adaptat directivelor și exigențelor europene. În continuare avem.directive ce trebuiesc adaptate și transpuse. Spre exemplu săptămâna trecută s.a modificat Codul penal privind confiscarea extinsa și secțiunea privind dreptul la prezumția de nevinovăție.
M-aș bucura dacă veți constata că propunerile formulate sunt de natura firescului și în parametri prevăzuți de directive.
S-a asigurat transparența decizională privind acest proiect de lege. A suferit doua cicluri de obținere de avize din partea instituțiilor statului. CSM a avut cele mai multe amendamente la legea proprie, 317. Trimitem proiectul pentru a treia oara la CSM spre consultare. Prima categorie de propuneri se refera la majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se luau în considerare ai anii în care un judecător sau procuror a fost avocat. Propunem majorarea vechimii la șapte ani de activitate efectiva în funcția de judecător pentru a promova la tribunal sau tribunal specializat. Aceeași propunere e și la procurori. Șapte ani de vechime efectiva. Opt ani pentru promovarea la DIICOT sau DNA, perioada la care se adaugă și restul condițiilor. Zece ani vechime efectiva ca judecător pentru promovarea la Curtea de apel. Simetric și pentru procurori. 15 ani vechime efectiva ca procuror pentru a promova la PICCJ. 18 ani vechime efectivă ca judecător pentru a ajunge judecător la ICCJ. Cerința de a fi fost judecător în ultimii trei ani la Curtea de Apel este obligatorie în acest caz. Asigură aceste modificări importanța de a nu fi sărite trepte logice în evoluția ca magistrat și în avansarea instituțională. Știu ca se vor stârni controverse dar în opinia mea nu este firesc ca un judecător de judecătorie să dea concurs pentru grad de tribunal dar să rămână la judecătorie din cauza volumului de activitate de judecătorie. Nu știu rațiunile fiecăruia dar putem vedea discrepanțe nefirești. Sunt multi astfel de.magiatati care au grade, iau indemnizațiile aferente gradului dar lucrează la judecătorii. Trebuie reglementata situația asta.
Mandatele pentru funcțiile de conducere vor fi de patru ani, pentru ca în general în România astfel de mandate durează patru ani. Mandatele în curs nu vor fi afectate sau prelungite pentru că e împotriva regulilor constituționale. Deci aceasta norma nu se refera categoric la cei ce au funcții de conducere acum!
Modificările în componenta comisiilor de concurs se refera la constituirea comisiilor și-n care sa facă parte cate un cadru didactic cu graf didactic de cel puțin conferențiar sau profesor. Trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers se modifică. Munca de procuror și cea de judecător au baze comune. Dar diferența este ca un judecător are și baze puternice de drept civil în vreme ce procurorii au în sarcina doar sfera penală. Propunerea nostra e de a respecta specializarea magistratolor. Astfel un judecător și un procuror pot face aceste permutări de profesie doar în perioada în care au grad de judecător sau procuror de judecătorie. Practic sa facă aceste slalomul în perioada de debut de formare profesională.
Separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților va stabili clar ca secția CSM pentru procurori sa decidă strict pentru cariera procurorilor iar secția CSM pentru judecători în mod simetric. ICCJ va avea un al doilea vicepreședinte. Trebuie redimensionare schema fin cauza volumului mare de activitate.
Președintele ICCJ se numește de către președintele Românie. Se modifică în sensul ca.proounerea ju va mai fi făcută de plenul csm ci de secția de judecători a csm. Exact cum spuneam mai sus fiecare clasă de magistrați decide pentru sine. Funcțiile de conducere în PICCJ, DIICOT și DNA, și adjuncții acestor șefi, vor fi numiți de secția pentru procurori a CSM la propunerea ministrului justiției. Procurorii sunt subordonați ierarhic în vreme ce judecătorii nu. Procurorii se bucura de stabilitate în vreme ce judecătorii de inamovibilitate. De aceea am optat pentru aceasta procedura.
Se va elimina posibilitatea menținerii în funcție a magistraților în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicații pedepsei a fost pronunțată pebtru fapta de vătămare corporala din culpa. Magistrații judecați și condamnați pentru astfel de fapte nu vor putea judeca pe alții. Se va elimina posibilitatea menținerii dreptului locativ la pensionarea pe motiv de limita de vârstă. În prezent în cazul pensionarii la limita de vârstă soția și moștenitorii pot beneficia de acest drept de locațiune. Nu este firesc. Vin tineri constant iar sistemul se înnoiește continuu. Nu avem sa dam tinerilor pentru ca sunt la cei ce au avut șansa de a beneficia înainte. Când încetează contractul de munca încetează și dreptul la spațiul locativ.
Se va elimina posibilitatea revenirii ca magistrat cu avizul CSM. Așa este acum. La 49 de ani un judecător se poate pensiona. Nu sunt de acord cu astfel proceduri. Este evident ca se urmărește cumulul pensiei cu salariul. Plus ca un pensionar care se reîncadreaza nu-mi creează convingerea unui plan pe termen lung. Sunt tineri care vin din urmă și nu avem locuri pentru ei. Aceasta posibilitate mai încalcă principiul constituțional că un statut socio-profesional nu poate fi inechidistant. Adică nu putem avea judecători încadrați de o structura și alții reîncadrati de CSM.
Răspunderea magistraților e un capitol în lege. Am propus ca aceștia sa răspundă civil. Disciplinar și penal în condițiile legii. Asta este o fraza de principiu. Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Se menține această prevedere. Acesta reprezintă iarăși un principiu constituțional. Răspunderea statului e stabilita în condițiile legii și este stabilita în solidar cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu, este modificarea noastră. Am propus abrogarea ridicolului care arată că pentru repararea prejudiciului persoana vătămată se poate îndrepta numai împotriva statului prin ministerul finanțelor.
O altă modificare e aceea că statul se va putea îndrepta cu acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului care a cauzat prin vătămarea adusă producerea de prejudiciu. Acțiunea se va introduce după ce persoana vătămată de eroarea judiciară a fost reparată de către stat.
Legea mai prevede înființarea unei a treia direcții în cadrul PICCJ pe lângă DNA și DIICOT, specializată cu competență exclusiva de efectuare a urmăririi penale pentru faptele făcute de judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora. Corpul specializat va fi format din 20 de procurori care vor avea aceasta competență exclusivă.
Inspecția judiciară va trece la Ministerul Justiției și va fi o structura cu personalitate juridică, cu sediul în Municipiul București. Nu va mai fi dependentă de CSM. Sunt 70 de judecători la șapte mii de magistrați. Faceți proporția.
Propunem ca la INM candidații sa aibă vasta minima de 30 de ani și o experienta în aria juridica de minimum cinci ani. La 24 de ani la cat poate intra la INM un tânăr în ziua de azi el este încă nepătruns de experienta vieții. Ei trebuie sa dobândească o minima experienta profesionala, dar și maturitate oferita de experienta de viata.
Sa fii senator îți trebuie un număr de ani. Aici un judecător la 24 de are în mana ciocanul, are puterea de a decide soarta unui om.
Concursurile la INM se vor anunța cu sase luni înainte de derulare fata de 60 de zile cum este în prezent.”
Legile justiţiei cuprind completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Proiectul cuprinde mai multe măsuri privind situația deținuților, inclusiv măsura supravegherii electronic, prin brăţară electronică pentru cei aflaţi în arest la domiciliu sau puși sub control judiciar.
Recent, ministrul Justiţiei a mers la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind Justiţia. „Vom discuta în principal liniile directoare, principiile privind pachetul de legi referitoare la justiție, privind restructurarea sistemului judiciar pe cele două paliere despre care s-a mai vorbit, ca apoi să finalizăm pachetul de legi, să-l punem în procedura de avizare, iar la 1 septembrie să-l putem adopta în Guvern și să-l trimitem la Parlament spre dezbatere și adoptare”, declara Tudorel Toader, pe 21 iulie, în deschiderea ședinței de Guvern, despre discuția cu vicepreședintele CE.
