Cum a murit un parașutist experimentat la doar 43 de ani, după un salt de la 4.000 de metri. Raportul publicat de AIAS

Raportul AIAS, publicat la un an de la accident

Cu parașuta folosită în ziua fatidică, bărbatul a mai realizat 26 de salturi. Accidentul nefericit a avut loc în 30 iunie 2024, pe aerodromul din Clinceni, județul Ilfov. După mai bine de un an de la eveniment, Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a publicat raportul care explică condițiile în care s-a produs accidentul.

Instructorul decedat era printre cei mai experimentaţi sportivi ai unei societăți din Clinceni, care oferă servicii de instructaj pentru cei care doresc să învețe parașutismul recreativ. Bărbatul făcea parte și dintr-o formație de cinci persoane care participa la competiții interne și externe de „formation skydiving”.

Parașuta principală, deschisă la 900 de metri altitudine

„În data de 30 iunie 2024, pe aerodromul Clinceni (LRCN) a fost planificată activitate de zbor de pentru lansări parașutiști de la o înălțime de 4.000 metri, cu aeronava Pilatus PC6. Activitatea de zbor a fost începută cu efectuarea pregătirii nemijlocite, în cadrul căreia parașutiștilor participanți le-au fost aduse la cunoștință condițiile meteorologice, tipul salturilor ce vor fi executate și s-au recapitulat procedurile și regulamentul asociației. 

Parașutistul implicat în eveniment a părăsit bordul aeronavei, a evoluat în cădere liberă, a deschis parașuta principală la o înălțime de 850-900 metri și a continuat zborul normal până la o înălțime de aproximativ 50 metri. Apropiindu-se de sol, a intrat într-o evoluție ce a avut ca rezultat atât creșterea vitezei de înaintare cât și a vitezei verticale, viteze ce nu au fost reduse până la contactul dur cu solul”, se precizează în raportul AIAS.

În urma impactului, V.A. și-a pierdut cunoștința și au fost necesare îngrijiri medicale pentru stabilizarea acestuia în vederea transportării la spital cu un elicopter SMURD. Parașutistul a decedat după 1 oră și 25 minute de la internare. Leziunile traumatice au arătat un impact cu solul la o viteză de înaintare semnificativ ridicată.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Deținea licența de „parașutism categoria C”

Membrii echipei de anchetă au verificat parașuta victimei, dar nu au identificat defecțiuni. Bărbatul era deținător de licență validă și a fost autorizat să desfășoare activități de parașutism în România, în limita calificării „parașutism categoria C”. 

Potrivit legislației, parașutistul deținător de licență clasa C este eligibil pentru calificarea de instructor, exceptând calificarea de instructor de tandem, poate participa la salturi demonstrative, poate fi pasager în tandem pe timpul pregătirii pentru calificarea de instructor de tandem și pentru calificarea de reînnoire de licență. 

Condițiile impuse sunt să aibă cel puțin 200 salturi în care să acumuleze cel puțin 60 minute de cădere liberă controlată și să finalizeze cu succes 50 formații preplanificate sau 50 formații de parașutiști din cădere liberă, cel puțin câte 10 din fiecare, iar la fiecare formație să participe cel puțin 4 parașutiști. De asemenea, trebuie să promoveze o serie de examene scrise, orale și practice. 

Raport de expertiză medico-legal

Anchetatorii au precizat și concluziile la care au ajuns după analiza raportului de expertiză medico-legală.

„Examenul toxicologic a evidențiat prezența în sânge a alcoolului și, de asemenea, prezența componentei psihoactive principale a canabisului (tetrahidrocanabiol). Alcoolemia evidențiată sugerează faptul că de la încetarea consumului de alcool până la momentul executării saltului nu a fost o distanță temporală de minim 8 ore. 

În literatura de specialitate se afirmă că tetrahidrocanabiolul este responsabil de principalele efecte psihoactive ale consumului de canabis, cele mai frecvente fiind sedarea, euforia, halucinațiile auditive, vizuale sau tactile, diminuarea atenției, afectarea timpilor de reacție, distorsionarea timpului. 

Printre efecte se numără o percepție deformată a trecerii timpului, în sensul de încetinire a reacțiilor de integrare în mediu, implicit cu aprecierea deformată a distanțelor, astfel încât diminuarea capacității fizice de a acționa pentru a încerca să-și salveze viața poate fi rezultatul asocierii substanțelor relevate de examenul toxicologic”, se afirmă în documentul consultat de Libertatea. 

Reprezentanții AIAS au analizat ultimele secunde ale zborului, pe baza unor filmări realizate la fața locului, și au concluzionat că la apropierea față de sol parașutistul a început un viraj pe partea stângă, concomitent cu accelerarea parașutei. 

Zborul în coborâre a continuat cu un viraj pe partea dreaptă și cu mărirea vitezei de înaintare. La un moment dat, acesta a încercat să redreseze parașuta însă nu a mai avut timp pentru că a urmat prăbușirea pe sol. 

„Accidentul a fost cauzat de impactul dur al parașutistului cu solul la viteză de înaintare mare, pe fondul diminuării capacității fizice de a acționa pentru a încerca să-și salveze viața”, este concluzia finală a anchetei desfășurate în acest caz.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro