Munca de acasă crește productivitatea, dar pune în pericol sănătatea mintală. Psiholog: “Fără o dispoziție bună, concentrarea, memoria și creativitatea dispar”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Experții avertizează că este posibilă o viitoare „criză de sănătate mintală” la nivel mondial.
Cuprins:
- Platformele online adună un miliard de oameni
- Bucureștiul, primul loc în lume la lucrul de acasă
- Granița dintre viața privată și muncă, tot mai subțire
- O criză mondială de sănătate mintală
- Cei trei factori care influențează lucrul de acasă
- Psiholog: Munca de acasă scade interacțiunea socială și crește riscul de depresie
- „Efectul dozatorului de apă”
- Faceți exerciții fizice și ocupați-vă de hobby-uri!
Pandemia de coronavirus a schimbat modul în care lumea lucrează și învață, iar cea mai importantă schimbare este digitalizarea forțată. Tot mai mulți oameni lucrează de acasă, serviciile statului se mută online, iar elevii învață tot de pe tablete sau laptopuri.
Companiile și-au închis birourile și fabricile, iar toate activitățile ce pot fi efectuate online au fost trecute pe internet.
Platformele online adună un miliard de oameni
Dovada o constituie popularitatea enormă de care se bucură acum platformele online de teleconferințe și lucru în comun.
Zoom a ajuns la 300 de milioane de participanți pe zi, Cisco WebEx are 324 de milioane de utilizatori, Google Meet a trecut de 100 de milioane, iar Microsoft Teams a ajuns la 75 de milioane.
Facebook și-a lansat propria platformă de acest gen, numită Messenger Rooms, potrivit Business Insider. Împreună cu Skype – care are peste 200 de milioane de utilizatori și Slack – cu 12 milioane, aceste platforme online au împreună peste un miliard de utilizatori.
Un raport al companiei de analiză Time is Ltd arată că timpul petrecut în platforma de conferințe a Microsoft s-a triplat și a urcat de la 900 de milioane de minute în data de 16 martie la 2,7 miliarde la data de 31 martie.
Bucureștiul, primul loc în lume la lucrul de acasă
Inclusiv în România, munca de acasă este „noul normal”.
Bucureștiul s-a plasat pe primul loc în lume la munca de acasă, într-un top recent realizat de Broadband Deals, 4,9% din locurile de muncă fiind acum transferate acasă.
Cum în București se află peste 1,03 milioane de locuri de muncă, asta înseamnă că peste 50.000 de bucureșteni lucrează de acasă.
Angajații nu mai pierd vremea pe drum dus-întors, iar în Capitală acest lucru se traduce, de regulă, printr-o oră de mers până la serviciu și o oră înapoi.
Granița dintre viața privată și muncă, tot mai subțire
Angajatorii se bucură când vine vorba de telemuncă, deoarece beneficiază de creșterea productivității, scrie revista americană Newsweek.
Numai că munca de acasă are și părți negative, mai spune sursa citată.
Linia dintre muncă și viața privată începe să dispară, iar oamenii încep să resimtă acest lucru.
O criză mondială de sănătate mintală
Profesorul de economie Nicholas Bloom, care predă la Universitatea americană Stanford, spune că există pericolul unei adevărate crize de sănătate mintală la nivel mondial din cauza muncii de acasă.
Potrivit acestuia, există câțiva factori care duc la scăderea semnificativă a productivității și a stării angajaților care lucrează de acasă.
Cei trei factori care influențează lucrul de acasă
În primul rând, o bună parte a angajaților care lucrează de acasă sunt izolați în locuințe cu soții sau soțiile lor și copiii, iar aceștia în mod normal erau la lucru sau la școală. Astfel, concentrarea devine o problemă când se ivesc la tot pasul tot felul de situații familiale.
O altă problemă o constituie experiența în sine a lucrului de acasă. Oamenii ar trebui să aibă un spațiu delimitat pentru birou, unde să fie izolați când lucrează. Însă marea majoritate a oamenilor lucrează fie din pat, fie de pe masa din bucătărie, fie de pe canapea. Acest lucru estompează și mai mult linia dintre muncă și viața personală.
Înțeleg motivele sanitare. Nu spun că aș fi făcut ceva diferit. Sunt însă foarte pesimist. Cred că va genera pe termen lung probleme de sănătate și costuri economice.Nicholas Bloom a spus pentru Vox.com:
În fine, un alt factor îl constituie alegerea personală. Potrivit lui Bloom, o parte din angajați vor să lucreze de la sediul companiei, iar în cazul forțării acestora de a lucra de acasă, aceștia au productivitate slabă. Studiul lui Bloom a arătat că jumătate dintre cei care lucrau acasă la momentul cercetării au cerut să reia lucrul în birourile companiilor lor.
Însă acest lucru nu este posibil în condițiile epidemiologice actuale. De altfel, coronavirusul va schimba inclusiv conceptul de spațiu de birou.
Psiholog: Munca de acasă scade interacțiunea socială și crește riscul de depresie
Libertatea a vorbit cu psihologul Alexandru Pleșea, care explică aceste efecte negative asupra angajaților.
Acesta spune că munca de acasă scade interacțiunea socială, iar oamenii nu mai simt că aparțin unui grup colegial.
Nemaiexistând interacțiunea, scade atașamentul emoțional. Cu timpul scade și concentrarea, iar creativitatea dispare. În final, se poate ajunge la depresie.
Starea emoțională și criza mintală sunt legate. De asta oamenii care se simt bine creează mai mult. Cu cât scade partea emoțională, cu atât ne apropiem de depresie și disfuncții mintale, precum lipsa de concentrare.
Trebuie să ne bucurăm de soare, de natură, de prieteni, de familie. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. Dacă suntem încărcați emoțional, suntem mai productivi. Dacă dispar bucuriile, dacă nu avem o dispoziție bună, concentrarea, memoria și creativitatea dispar.Alexandru Pleșea a declarat pentru Libertatea:
„Efectul dozatorului de apă”
Și revista americană Newsweek scrie că interacțiunea umană duce la creșterea creativității.
Acest lucru a fost observat în ultimii ani și de către giganții americani Google și IBM.
Grupul american IBM a fost unul dintre pionierii lucrului de acasă încă din anii ’80. În anul 2009, aproximativ 40% din cei 386.000 de angajați ai IBM lucrau de acasă, iar compania raporta că astfel a făcut economii anuale de 100 de milioane de dolari din chirii.
În SUA, 26,2 milioane de oameni lucrau de acasă în anul 2018, din totalul de 165 de milioane de salariați, potrivit Biroului American de Statistică în Muncă.
Google, însă, a făcut tot posibilul să țină oamenii la birou, oferindu-le mâncare gratis, spații de jocuri, masaje gratuite, sală de forță sau chiar promisiunea ca 20% din timpul de lucru să îl ocupe cu propriile proiecte.
Dacă lucratul de acasă este mai productiv și aduce și economii, de ce a aplicat Google această tactică? Răspunsul este „efectul dozatorului de apă”. Mai exact, socializarea stimulează creativitatea.
În ultimii ani, Google a venit cu mult mai multe inovații decât IBM și a avut un succes mult mai mare la nivel mondial. IBM a renunțat din 2017 la politica lucratului acasă și a început să își cheme angajații la birou.
Acum, însă, odată cu venirea pandemiei de coronavirus, și Google și-a trimis angajații acasă.
Faceți exerciții fizice și ocupați-vă de hobby-uri!
Psihologul Alexandru Pleșea spune că oamenii trebuie să își dedice acasă timp pentru ei: să asculte muzica preferată, să zâmbească cu familia, astfel încât să se încarce emoțional.
Profesorul de economie Nicholas Bloom recomandă angajatorilor să vorbească mai mult cu salariații, să se intereseze de problemele lor reale.
Potrivit LiveMint, un document al Ministerului Sănătății din India recomandă celor aflați acasă să limiteze numărul de știri legate de COVID-19, să facă exerciții fizice, să asculte muzică, să vadă programe de divertisment sau să citească.
