Zeci de mii de muncitori străini din România au dreptul să se vaccineze, dar nu știu asta. Autoritățile nu comunică în engleză. Imigrările: „Nu avem astfel de responsabilități”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România lucrează zeci de mii de oameni care nu știu o vorbă de română și abia în engleză. Asta, deși legea permite acordarea avizului de muncă doar celor care se descurcă cel puțin într-o limbă de circulație internațională. Autoritățile însă nu le-au comunicat niciodată acestor oameni că au dreptul să se vaccineze și nici nu le-au explicat cum se pot înscrie în platforma de programare. De cealaltă parte, Inspectoratul General pentru Imigrări spune că nu este responsabilitatea instituției să-i informeze pe cetățenii din Asia, care reprezintă o parte importantă din forța de muncă importată de peste hotare, despre campania de vaccinare anti-COVID.
Cuprins:
„Nimeni nu mi-a zis. Nu știam că mă pot vaccina aici”, spune Sandesh, un nepalez care lucrează de doi ani și jumătate în bucătăria unui restaurant din București.
În schimb, Gresh a auzit că un alt muncitor nepalez a reușit să se vaccineze. Deși lucrează în alimentația publică, unul dintre domeniile esențiale cuprinse în etapa a II-a de vaccinare, nu a fost informat de nimeni cum se poate obține o programare la un centru din România.
„Șeful nu ne-a spus nimic până-n acest moment. Poate ne va spune mai târziu”, mărturisește Gresh, care muncește de un an și jumătate într-o bucătărie din nordul Capitalei.<br>
Colegul său de apartament și-a luat câteva săptămâni de concediu și a plecat să-și viziteze familia cu doar câteva zile înainte de startul etapei a III-a. Chiar dacă lucrează într-un domeniu esențial, nu știa că poate să se vaccineze în România.
„Oh, chiar nu știam”, răspunde Sumee, care muncește și trăiește de cinci ani în țara noastră, mai întâi la Oradea, acum la București.
Mai informat este în schimb Pawan, care lucrează dinainte de pandemie într-un magazin duty-free de pe aeroportul Otopeni.
Pe mine, șeful m-a întrebat dacă vreau să mă vaccinez. Am fost bolnav recent, deci mai aștept. Dar câțiva colegi de-ai mei deja s-au imunizat.
Legea care le permite străinilor să se vaccineze
Acestea sunt doar câteva voci din miile de muncitori străini care lucrează în România. Ei sunt printre cei care vorbesc engleză, astfel că au putut obține informațiile de la cunoscuți. Nicio autoritate nu le-a transmis oficial, în limba engleză, că au dreptul să se programeze la vaccinare. Restul încă așteaptă să le explice cineva.
Cetățenii străini rezidenți în România au acces la vaccin încă de la mijlocul lunii ianuarie. Atunci, Guvernul a completat prin HG strategia de vaccinare, astfel încât să se aplice și „cetățenilor Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, precum și străinilor cu ședere legală pe teritoriul României”.
Practic, acest act normativ acordă dreptul muncitorilor străini, care au permis de ședere temporară ori permanentă, să acceseze campania de vaccinare. În etapa a II-a au putut să o facă, prin intermediul angajatorului, cei care lucrează în domenii esențiale.
În etapa a III-a, fiecare străin se poate înscrie de unul singur la vaccinare.
Cum se face programarea străinilor în platformă
Comunicare din partea autorităților pe această temă a existat doar atunci când responsabilii din Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) au răspuns la întrebări de la jurnaliști. La scurt timp după promulgarea actului normativ care a permis accesul cetățenilor străini rezidenți la campania de vaccinare, secretarul de stat Andrei Baciu explica pentru Europa Liberă că aceștia se vor putea programa doar prin intermediul numărului special pus la dispoziție de CNCAV.
„Cetățenii străini cu rezidența în România se pot vaccina, dacă îndeplinesc condițiile pentru etapa a 2-a, programându-se prin call center la 021.414.44.25, iar apoi la centrul de vaccinare cu dovada rezidenței”, puncta Baciu, care îndeplinește și rolul de vicepreședinte al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.
Acesta le recomanda cetățenilor străini rezidenți să apeleze la call-center, tocmai pentru că nu au cărți de identitate, ci permise de ședere. CNP-urile înscrise pe aceste acte încep cu cifrele 7 ori 8, iar, în acel moment nu erau recunoscute de către platforma online dezvoltată de către STS.
Lucrurile s-au rezolvat. Nimeni nu i-a anunțat pe cei 120.000 de străini rezidenți
Între timp, lucrurile s-au rezolvat. Însă nimeni nu i-a anunțat pe cetățenii străini rezidenți că se pot înscrie cu CNP-ul de pe permisul de ședere direct în platforma online a CNCAV.
Asta deși a început etapa a III-a, în care populația generală se poate programa individual. Iar, în rândurile populației generale există și 120.000 de străini cu rezidență legală, dintre care 52.000 cetățeni UE, potrivit datelor raportate la sfârșitul anului trecut de către Inspectoratul General de Imigrări (IGI).
Un cetățean american, care lucrează în domeniul IT, a confirmat, pentru ziar, posibilitatea de înscriere direct în platforma online:
Am primit prima doză. S-au chinuit cei de la centru să-mi scaneze permisul de ședere, dar asta pentru că-i mai mic decât o carte de identitate. Asta a fost singură problemă. M-am programat direct în platformă cu CNP-ul de pe permis, la fel de ușor ca prietena mea româncă.
În schimb, CNCAV punctează că „cetățenii străini au drepturi și obligații similare cetățenilor români. Asta înseamnă că prevederile strategiei naționale de vaccinare sunt aplicabile și acestei categorii, iar modalitățile de programare sunt cele deja cunoscute”, a transmis un reprezentat al comitetului la solicitarea Libertatea.
Cu toate astea, mesajele cu privire la faptul că această categorie are acces la vaccin, precum și modalitățile în care se pot face o programare, au fost transmise strict în limba română de către CNCAV.<br>
„Au existat campanii în limbile minorităților naționale. Am asigurat afișarea/promovarea materialelor informative și în limbile acestor minorități”, a transmis CNCAV.
Ce se întâmplă cu cei care nu vorbesc engleză?
Dar nu toți rezidenții cu permise de ședere se descurcă atât de bine cu mecanismele puse la dispoziție de autorități. Ceilalți 68.000 sunt în mare parte cetățeni din țări terțe, care au sosit în ultimii doi ani cu avize de muncă în România.
Printre ei există și vorbitori de engleză, care, în lipsa unei campanii de comunicare într-o limbă de circulație internațională pe care să o înțeleagă, au întâmpinat dificultăți în a ajunge la informația necesară.
CNCAV punctează că „până la acest moment, nu au fost semnalate probleme legate de relaționarea cu cetățenii străini”. <br>
Realitatea însă arată că mulți muncitori străini nu vorbesc română, abia se descurcă în engleză la nivel conversațional. Asta chiar dacă tot statul, prin Inspectoratul de Imigrări, ar trebui să se asigure că primesc aviz de muncă doar străinii care fac dovada, printr-o declarație pe proprie răspundere, că au „cunoștințe minime de limba română sau cunosc o limbă de circulație internațională”, așa cum se menționează și pe site-ul IGI.
Lucru care, de fapt, nu se întâmplă. Agențiile care intermediază aducerea de forță de muncă străină nu găsesc oameni suficient de pregătiți încât să cunoască o limbă de circulație internațională, care să accepte și salariile practicate pe piața din România.
„Nu-i poți aduce pe toți să știe limbă engleză. Nu i-ai găsi. Nici nu ar fi la prețul cerut de client. Așa cum și noi știm că standardul de 30 de zile nu este respectat de cei de la Imigrări. Și IGI știu că nu toți muncitorii vorbesc engleză. E la mica înțelegere”, explica în urmă cu un an și jumătate directoarea unei agenții de intermediere, care aduce în principal muncitori din Nepal și Bangladesh.
IGI: „Noi nu avem astfel de responsabilități”
Deși toată lumea știe că muncitorii nu vorbesc română sau engleză, nimeni nu-și asumă răspunderea pentru ei. IGI spune că o comunicare, într-o limbă vorbită în rândul comunității de muncitori asiatici, cu privire la campania de vaccinare nu intră în responsabilitatea lor.
„Noi nu avem astfel de responsabilități pe vaccinare. Totul se face conform strategiei de vaccinare”, a punctat purtătoarea de cuvânt a IGI, Ermina Mihai, pentru Libertatea. <br>
Ziarul a transmis și o serie de întrebări către CNCAV cu privire la modul în care s-a comunicat public modalitatea prin care cetățenii străini rezidenți pot accesa campania de vaccinare din România. Și, dacă, există vreun vorbitor de vietnameză ori nepaleză la call center-ul pentru programarea la vaccin, sau vreun plan de a colabora pentru a rezolva problema de comunicare cu cei de la IGI.
Vom publica răspunsul atunci când acesta va fi transmis de către CNCAV.
De asemenea, în următoarele zile, Libertatea va publica un text informativ cu privire la modalitatea în care muncitorii străini se pot înscrie în platforma de vaccinare. Acesta va fi disponibil în vietnameză, nepaleză, dar și-n limbi vorbite în India și Sri Lanka.
